Fără Petrol sigur nu putem! Încă! De ce în România creşte preţul la carburant fără explicaţii? Pentru că se poate!

Fără Energie nu putem exista! Dar fără energie furnizată din combustibili fosili, în transporturi nu putem încă să ne descurcăm decât în anumite zone, precum cea maritimă, care foloseşte cu succes propulsia nucleară! Dar aproape nimeni nu se poate descurca fără carburant în transporturile rutiere. Pentru că tehnologiile sunt disponibile. BMW are motorizări pe hidrogen de aproape 30 de ani, la care a lucrat şi pe care le-a îmbunătăţit continuu, ajungând astăzi la BMW Hidrogen 7, un laborator într-un autoturism, gata să fie lansat în producţie. La fel Toyota şi Honda, pentru a menţiona cele mai cunoscute mărci cu cele mai vizibile iniţiative. În Franţa se utilizează deja vehicule electrice pentru transport marfă în zonele rezidenţiale din oraşele mari, pentru diferite tipuri de livrări.

La nivel mondial există patru categorii de preţuri ale carburantului:

1. Subvenţionare masivă a preţului carburanţilor - preţul la pompă fiind mai mic decât preţul mondial al petrolului (această abordare şi-o permit doar statele mari producătoare de petrol - Venezuela cu 0,01 USD/litru (0,033lei/litru), Iran cu 0,03 USD/litru (0,098 lei/litru), Arabia Saudită cu 0,09 USD/litru, Libia, Bahrein, Kuweit, Egipt, Algeria, Brunei, Turkmenistan (0,2 USD/litru),
2. Subvenţionare a preţului carburanţilor - preţul la pompă fiind mai mare decât preţul mondial al petrolului, dar mai mic decât preţul la pompă în SUA (preţul la pompă în SUA, reprezentând o medie a costurilor - care acoperă preţul de distribuţie, inclusiv cu marja de profit a industriei, include TVA şi 0,1 USD contribuţie pentru două fonduri de drumuri (federal şi naţional); acest preţ poate fi considerat ca referinţă minimă internaţională pentru o politică de transport rutier fără subvenţii),
3. Taxarea prin preţul carburantului (preţul combustibilului mai mare decât în SUA şi mai mic decât în ţările UE, acolo unde sunt incluse şi accize şi taxe specifice),
4. Taxarea ridicată prin preţul carburantului (în ţările din UE şi altele cu preţuri similare: Turcia, Zambia, Cuba, Mongolia, Japonia, Coreea de Sud).

Ca principii de taxare, studiile de specialitate au indicat că există:

• principiul 1 - Se acoperă costurile de producţie, transport, rafinare;
• principiul 2 - taxele pe carburant contribuie la finanţarea sectorului de transport, a infrastructurii rutiere, a întreţinerii drumurilor (după modelul SUA, minimum 0,1 USD pentru întreţinere, inclusiv 20% pentru drumuri secundare);
• principiul 3 - internalizarea costurilor externe şi stimulente pentru transportul eficient energetic, legat direct de consumul de carburant şi emisii de CO₂, include alte costuri sociale (accidente, congestie, poluare fonică, etc), taxă ecologică;
• principiul 4 - contribuţie importantă la bugetul consolidat de stat din care statul acordă sume importante pentru funcţii esenţiale precum sisteme de sănătate, educaţie şi siguranţă, este uşor de colectat, este o sursă majoră de venit în multe ţări, şi i se aplică rata de TVA normală.

Începând cu 01.01.2011, în România, cea mai ieftină motorină potrivit www.petrom.ro are un preţ de 5,02 lei/litru. Teoretic acesta este un preţ de referinţă, însă preţurile din staţii pot varia între +5% şi -5%!! Conform www.bnr.ro, în data de 03.01.2011, 1 Euro=4,2698 lei, iar în data de 07.03.2011, 1 Euro=4,2580 lei. Rezultă un preţ de 1,1756 Euro/litru - 1,1789Euro/litru. Pentru o ţară situată pe locul 70 în clasamentul mondial al PIB/locuitor (7500 USD) este suficient de mult, comparativ cu Austria unde preţurile au atins 1,184 Euro/litru în decembrie 2010 şi 1,225 Euro/litru în ianuarie 2011, în condiţiile în care este situată pe locul 10 în clasament PIB/locuitor (cu 43.700 USD). Deşi ambele sunt preţuri de referinţă, în Austria se poate cumpăra motorină şi de la staţii precum AWI-Diskont, JET, AVANTI cu preturi de 1,16 Euro/litru! În timp ce în România nu există preţuri mai mici cu aceeaşi proporţie faţă de preţul de referinţă.

În România acciza este 300 Euro/1000 litri (prag minim UE 330 euro/1000 litri, pentru atingerea căruia România are termen de tranziţie până în 01.01.2013). În Austria acciza la motorină este 347 Euro/1000 litri (pt. conţinut sulf <10mg/kg) şi 375 Euro/1000 litri (pt. conţinut sulf >10mg/kg). În Germania acciza la motorină este 470,40 Euro/1000 litri (pt. conţinut sulf <10mg/kg) şi 485,70 Euro/1000 litri (pt. conţinut sulf >10mg/kg).

Ceea ce intrigă este faptul că un preţ similar a mai avut carburantul în România în 2008, când preţul petrolului era 150 USD/baril (faţă de 89 USD/baril în prezent).

Nouă aici ni se pare mult. Dar din ce se compune acest preţ?

Costul Petrolului nerafinat - preţul cu care rafinăriile cumpără petrolul de pe piaţa mondială.

Costuri de rafinare şi Profit - reprezintă diferenţa dintre preţul spot al benzinei sau motorinei (valoarea cu care ies pe poarta rafinăriei) şi preţul petrolului nerafinat plătit de rafinărie.

Distribuţie şi Marketing, Costuri şi Profit - diferenţa dintre preţul final la pompă şi suma celorlalte 3 componente.

Taxe - accize şi TVA - acciza în valoare absolută, iar TVA procent fix.

Cât costă petrolul? Pe piaţa internaţională preţul pe final de 2010 şi început de 2011 a fost în jurul a 89 USD/baril (1 baril=159 litri), 0,56 USD/litru, iar la o paritate 1 Euro=1,33 USD, înseamnă 0,42 Euro/litru.

Fără taxe, în România, preţul este 0,61 euro/litru.

Condiţiile actuale permit petroliştilor din România să practice o marjă suplimentară de circa 10 eurocenţi pe litru.

Astfel, lumea începe să înţeleagă că preţul este umflat artificial în România. Practic la consumul de 7 miliarde de litri anual, fiecare 10 eurocenţi înseamnă 700 milioane de euro. Suficienţi pentru a capta bunăvoinţa oricui în România. În 2009 a fost înregistrat un consum de 2,1195 miliarde litri benzină (densitate 0,77 kg/l) şi 4,833 miliarde litri motorină (densitate 0,84 kg/litru).

Dacă în alte state structura preţului carburantului este ceva mai transparentă publicului larg, în România nu există informaţii oficiale în acest sens.

Dar ce se poate face?

A cere petroliştilor să vândă cu preţ mai mic şi să câştige mai puţin, nu este o abordare reală. Fiecare companie pe piaţa liberă vinde produsul sau serviciul său cu preţul maxim pe care îl suportă piaţa. Atenţie, aici intră doar marii producători. Benzinarii independenţi sunt spectatori captivi la acest show. De ce? Dacă marii producători vând benzinarilor independenţi motorina cu 5 lei/litru la poarta fabricii, iar în staţiile proprii cu 5,02 lei/litru, cu cât pot vinde benzinarii independenţi? Mai ales ce volume, dat fiind dezavantajul lipsei unei reţele care să accepte carduri. Iar când marii producători se supără, îi sugrumă pe benzinarii independenţi vânzându-le carburantul la acelaşi preţ cu care îl vând şi în staţiile proprii!! Desigur, atunci le mai pot face o ofertă salvatoare prin care le cumpără benzinăriile!

Piaţa importurilor de petrol este liberă? Sunt voci care spun că ocazional se mai blochează din motive legale.

Soluţii posibile pentru contracararea situaţiei create în România:

• Diminuarea consumului de carburant de la cei care fac "cărţile" astăzi. Prin diminuare consum (abordare limitată) sau prin alegerea unor alţi furnizori de carburant - prin import direct şi distribuţie prin benzinarii independenţi. Soluţia necesită sume mari de bani, iar importurile sunt vulnerabile prin prisma reglementărilor legale, în special dacă bunăvoinţa nu este de această parte;
• Asigurarea funcţionării libere a pieţei petrolului - prin importuri nerestricţionate;
• Creşterea accizei la nivelul minim din UE la motorină (devansarea calendarului);
• În domeniul transporturilor rutiere: ajustarea fără ezitare a tarifelor de transport!
• Returnarea unui procent din accize transportatorilor rutieri pentru dezvoltare;
• Utilizarea transparentă (greu de crezut) a tuturor celorlalte sume colectate cu titlul de acciză carburant în întreţinerea şi dezvoltarea infrastructurii rutiere naţionale/europene (autostrăzile pot fi construite în parteneriate publice private).

De ce în România creşte preţul la carburant fără explicaţii?

Pentru că se poate! Până când?

Până când cetăţenii şi firmele din România vor înţelege că opinia lor, solicitările lor şi acţiunile lor contează! În esenţă democraţia aşa funcţionează: politicul se subordonează intereselor cetăţenilor şi mediului economic! Nu credeţi că e posibil în România? Desigur că nu se pot modifica lucrurile 100% pe loc, însă dacă nu încercăm, sigur nu se va putea! De undeva trebuie început!

Structura preţului final la pompă în diferite ţări (Euro/litru) ianuarie 2011: