Ungurii, la vânătoare de români

Ungurii, la vânătoare de români

Mariana BLEORŢ

Acuzaţi de abuzuri şi discriminare la adresa românilor şi bulgarilor, ungurii au acceptat luna trecută să vină la o întâlnire cu aceştia pentru a-i convinge că amenzile aplicate de ei sunt nediscriminatorii şi respectă reglementările interne. Numărul controalelor din Ungaria este stabilit în funcţie de trafic, separat pentru unguri şi transportatorii străini. Şi cum traficul românilor a crescut cu 65% de la începutul anului, circa 58% din totalul amenzilor aplicate de unguri s-au adresat acestora. Adică peste 1000 de români au plătit amenzi în ţara vecină de la începutul anului, în timp ce în aceeaşi perioadă doar şapte unguri au avut parte de Procese Verbale la noi! Iar de anul viitor ungurii au ameninţat că se vor dota şi cu sisteme informatice de control în trafic, astfel încât cei care au fost cel mai mult amendaţi să fie şi cel mai des controlaţi.

Numeroasele plângeri ale asociaţiilor române de transport cu privire la amenzile exagerate primite de români şi bulgari în Ungaria au determinat Ambasada României de la Budapesta să facă demersurile necesare pentru o întâlnire dintre autorităţile din cele trei ţări, în vederea clarificării situaţiei. La întâlnirea care a avut loc luna trecută la Gyula au participat, din partea ungară, reprezentanţi ai ministerului transporturilor, ai vămii, ai gărzii financiare şi ai asociaţiilor profesionale. Delegaţia română a fost compusă din reprezentanţi ai DGITR, ARR, CNADNR, UNTRR, ARTRI, ANV, Consulatului General al României la Gyula, IGPF,  ACPR, FORT, RAR şi ai circa 20 de companii de transport. Prezenţa bulgarilor a fost, însă, aproape imperceptibilă, din partea acestor fiind prezenţi doar trei reprezentanţi ai ministerului de transporturi şi ai unei asociaţii profesionale. Aşa că discuţiile s-au purtat aproape numai între români şi unguri.

Amenzile aplicate românilor în Ungaria sunt reglementate de Ordinul 57/2007, intrat în vigoare încă din mai. Reglementările comunitare dau statelor posibilitatea să aplice amenzi mai dure pe teritoriul lor, cu condiţia ca acestea să fie făcute publice şi în celelalte ţări. Ordinul 57 a ajuns în posesia românilor abia luna trecută, după ce a fost tradus de Consulatul General al României la Gyula.

Românii, acuzaţi că nu cunosc legislaţia

Autorităţile maghiare au venit cu prezentări detaliate referitoare la traficul din Ungaria de la începutul anului. Reprezentantul vămii, Nagy Janos, a explicat că scopul controalelor nu este descoperirea neregulilor, ci determinarea transportatorilor să respecte legea, astfel încât transportul, atât în Ungaria, cât şi în România, să fie făcut în condiţii de siguranţă. Acesta a spus că tensiunile din ultima perioadă s-au născut din necunoaşterea legislaţiei de către transportatorii sancţionaţi. „După integrare au apărut foarte mulţi transportatori care înainte nu făceau internaţional, iar ei trebuie să înveţe meserie. Cu firmele mai vechi nu au fost probleme. Transportatorii români sunt în concurenţă şi unul cu celălalt, iar o amendă de 200.000 forinţi le influenţează serios bugetul“, a opinat Szikéley Andràs, reprezentantul ministerului ungar al transporturilor.

Potrivit ungurilor, românii sunt cel mai mult amendaţi pentru lipsa diagramelor în cazul în care şoferul a fost în concediu în ultimele 15 zile, la care se adaugă nerespectarea timpilor de conducere şi odihnă, lipsa cardurilor tahograf sau necompletarea corespunzătoare a acestora. Reprezentantul ministerului ungar al transporturilor a explicat că există formulare tip pentru concedii admise în toată comunitatea, iar acestea sunt singurele recunoscute şi de autorităţile de aici. Românii au mai fost acuzaţi şi că fac transport cu licenţa altei companii sau că nu au copia conformă la bord.

Ungurii au mai explicat că, în cazul în care şoferul nu poate opri la timp, are posibilitatea de a preciza, pe spatele diagramei tahograf, motivul pentru care a depăşit timpul de condus. Din discuţiile avute cu transportatorii români reiese faptul că, nici atunci când şoferul a precizat pe spatele diagramei că a depăşit timpul de condus din lipsa locului de parcare, nu a fost scutit de amendă.

Directorul adjunct ARR, Laszlo Sajtos, a cerut ca inspectorii acestei instituţii să efectueze controale împreună cu cei din Ungaria. În cazul în care propunerea va fi acceptată de vecinii noştri, controalele mixte ar trebui să se efectueze o dată pe lună, atât pe teritoriul Ungariei, cât şi în România.


58% din totalul amenzilor, plătite de români

Potrivit reprezentantului vămii maghiare, în prima parte a acestui an, traficul prin Ungaria a crescut cu 137% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar 65% din acesta este realizat de români. Din 600.000 de vehicule controlate de la începutul anului, 21.000 au fost verificate din punct de vedere al respectării timpilor de condus şi odihnă, iar pentru 20% din ele s-au aplicat amenzi. Mai exact, de la începutul anului, ungurii au aplicat 2.300 de amenzi, cele mai multe fiind pentru nerespectarea AETR. Din acestea, 58% s-au adresat românilor, 33% ungurilor, 7% bulgarilor şi 2% turcilor. Potrivit autorităţilor ungare, de la începutul anului traficul dinspre Serbia a scăzut cu 94%, iar cel din România a crescut cu 53%.

Ungurii au anunţat, însă, controale şi mai dure începând de anul viitor. „Intenţionăm să îi controlăm mai mult pe cei despre care constatăm că au mai multe abateri. Iar pentru a aplica aceste intenţii, de anul viitor controlorii din trafic vor fi dotaţi cu computere unde să deţină datele celor amendaţi. Iniţial aceste controale se vor aplica transportatorilor maghiari, iar ulterior şi străinilor“, a promis reprezentantul ministerului ungar al transporturilor.

Controale „nediscriminatorii“, doar pentru români

Ungurii au spus că au primit foarte multe plângeri în ultima perioadă de la românii care îi acuză că ei sunt singurii amendaţi, şi au explicat că numai 14% din sancţiuni au fost aplicate acestora, mai puţine decât ungurilor, cărora le-au fost aplicate 19%. „Am primit numeroase plângeri că la noi s-au înmulţit controalele. Dar şi noi am primit sesizări că şi în România s-au înmulţit atât controalele, cât şi amenzile. În aplicarea amenzilor, controlorii trebuie să fie obiectivi şi nediscriminatorii. De aceea, ministerul nostru stabileşte procentajul controalelor care trebuie efectuate raportat la trafic. Noi stabilim nivelul controalelor raportat la trafic, separat pentru transportatorii unguri şi ceilalţi transportatori. Iar de la începutul anului cel mai mare trafic prin Ungaria este făcut de transportatorii români“, a spus reprezentantul ministerului ungar al transporturilor. Directorul adjunct ARR a recunoscut că în România au fost amendaţi mult mai puţini unguri decât români. „Asta nu înseamnă că ungurii sunt mult mai corecţi.“ Acesta a spus că, atâta timp cât controlorii din trafic au cu ei câte un traducător autorizat de limba română, „înseamnă că au plecat la vânătoare de români“. „Recunosc că sunt cazuri în care controlorii din trafic vin cu translatori“, a răspuns reprezentantul vămii maghiare. „Dar dacă nu există un translator pe loc, atunci transportatorul va trebui să apeleze la unul. Dacă deranjează, atunci translatorul nu va mai fi prezent la controale. Iar dacă se dovedeşte că translatorii greşesc intenţionat, vom scăpa de ei.“

Bulgarii s-au plâns că au aceleaşi probleme în Ungaria ca şi românii. „Camioanele noastre sunt în regulă în toată Europa, numai în Ungaria, nu. Ce documente ar trebui să prezinte un camion care a stat în service? Pe de altă parte, nici traducerea nu este bună. Dacă şoferii ar înţelege ce li se traduce, nu ar mai avea probleme.“

Amenzile din Ungaria, mai mici decât în Franţa!

Reprezentantul ministerului ungar al transporturilor a explicat că sumele amenzilor cuprinse în Ordinul 57/2007 au fost stabilite după studierea celor din alte state comunitare, pentru a fi asemănătoare acestora. „Amenzile aplicate în Franţa sau Polonia sunt mult mai mari. Considerăm că cele aplicate de noi aici sunt uniforme cu cele din Europa. Cred că mai important decât să discutăm de baza legislativă este ca transportatorii să nu mai greşească. Deoarece amenda există pentru că s-a comis o contravenţie.“

Reprezentanţii bulgari au explicat, însă, că amenda pentru completarea necorespunzătoare a diagramei este cât un salariu în ţara lor.

Mândri de amenzile aplicate, ungurii au spus că, odată cu creşterea cuantumului acestora, numărul accidentelor pe teritoriul lor a scăzut. Astfel, anul trecut, în Ungaria s-au produs 171 de accidente, iar în câteva din acestea au fost implicate 24 de autocare, iar anul acesta, până la sfârşitul lui mai, au fost înregistrate 38 de cazuri, cu numai patru autocare implicate.

Prevederi de ochii lumii

Reprezentantul vămii maghiare a afirmat că Ordinul 57/2007 cuprinde şi câteva situaţii în care, dacă şoferii nu au anumite documente la ei, le pot prezenta în opt zile, caz în care amenda scade la jumătate. Chiar dacă românii au cerut să li se explice unde ar trebui să se adreseze în aceste cazuri, ungurii au ocolit răspunsul. Asta deoarece în cele mai multe din aceste cazuri românilor nu li se dau pe loc Procesele Verbale întocmite, ci sunt trimise la sediu în termen de zece zile, cu două zile după expirarea termenului prevăzut pentru reducerea amenzii. Exemplificarea a venit de la un transportator român care a spus că în urma unei amenzi de 400.000 de forinţi s-a ales numai cu o chitanţă. Reprezentanţii din Ungaria au cerut acestuia chitanţa, promiţând că i se va trimite şi Procesul verbal în cel mai scurt timp.

Documentele românilor, şi în maghiară

În cadrul discuţiei, ungurii au explicat că şoferii români trebuie să prezinte la control, în original sau copie legalizată, contractul de leasing sau închiriere al vehiculelor şi pe cel de muncă al şoferului, la care să adauge şi o variantă tradusă în limba maghiară. „Adică ar trebui să aibă aceste documente traduse în limbile tuturor statelor pe care le traversează?“, a intervenit Sorin Sârbu, directorul DGITR. Directorul adjunct ARR a adăugat că traducerea documentelor în limba maghiară nu este prevăzută în reglementările europene. „Translatorul din trafic este plătit cu 200 de euro din amendă. De ce nu îl folosiţi şi pentru traducerea contractelor românilor? Legea 57 are multe neconcordanţe cu reglementările comunitare. Un exemplu este amenda pentru lipsa certificatului de atestare pentru şoferi. Ce le faceţi transportatorilor din Anglia, unde aceste documente vor apărea abia din 2008?“ „Dacă un transportator din altă ţară nu are aceste documente traduse, nu aveţi curajul să îl amendaţi“, a intervenit un transportator.

Abuz, chiar sub nasul autorităţilor române

În timpul discuţiilor, directorul adjunct al ARR a fost contactat de un transportator român arestat în vama de la Gyula sub acuzaţia că ar avea copia conformă falsă, şi a cerut ungurilor să i se prezinte documentul cu pricina deoarece reprezintă instituţia care îl eliberează şi poate confirma dacă este într-adevăr fals, deşi îi este greu să creadă acest lucru, deoarece şoferul în cauză este totodată şi patronul companiei de transport şi nu era prima oară când trecea prin Ungaria. După ce s-au consultat între ei, reprezentanţii părţii ungare au explicat că şoferul a fost transferat poliţiei din regiune, unde ei nu au nicio autoritate. La insistenţele reprezentantului ARR de a se deplasa la poliţie, şoferul a fost eliberat fără a i se returna, însă, documentele pentru care a fost reţinut.

Rezolvarea divergenţelor, poate la iarnă

Autorităţile din Ungaria au promis că o nouă întâlnire pentru rezolvarea divergenţelor va avea loc în noiembrie. „Până atunci dăm faliment“, a strigat un transportator român. „Am avut două camioane amendate pentru lipsa contractelor de muncă ale şoferilor. Iar acum câteva zile un alt camion a fost oprit. Şoferului i s-au cerut diagramele care au fost în regulă, iar apoi i s-a solicitat contractul de muncă şi, pentru că nu îl avea tradus în ungureşte, i-au cerut 600 de euro ca să îl ierte.“ „Nu veniţi cu astfel de cazuri, pentru că nu putem da un răspuns acum“, au răspuns ungurii. Ulterior, aceştia s-au mai îmblânzit şi au cerut ca toate cazurile de abuz să le fie prezentate în scris, pentru a le analiza şi a putea da un răspuns.

Discuţiile au vizat şi posibilitatea de a se renunţa la imobilizarea vehiculelor până la plata amenzii. Ungurii au spus că sunt de acord cu acest lucru, dar doar dacă asociaţiile profesionale de la noi garantează pentru plata amenzii. 

Şi ungurii au probleme în România

Ungurii au explicat că şi transportatorii lor au avut probleme la noi. Astfel, aceştia au expus cazul unui şofer care, în timpul unei descărcări, a fost muşcat de un câine, şi al altuia care a fost amendat pentru lipsa rovinietei, deşi nu a găsit de unde să o cumpere. „A existat o săptămână în care stocurile nu au fost suficiente, deoarece s-a trecut la rovinieta de o zi. Acum nu mai sunt aceste probleme“, a explicat Sorin Sârbu. „Atunci de ce a plătit amenda?“, a întrebat reprezentantul asociaţiei ungare de transport. „Pentru că regulile sunt foarte clare. Dacă nu aţi avut rovinietă, trebuia să opriţi transportul“, a răspuns Sârbu. „Dar vameşul i-a spus să meargă până găseşte de unde să o cumpere...“

UNTRR şi ARTRI cer ARR să fie ca ungurii

Prezent la discuţii, Romeo Medan, reprezentantul UNTRR, a explicat că asociaţia a solicitat ARR ca şi la noi să existe controale şi amenzi ca în Ungaria. „Suntem hotărâţi să punem în practică aceste controale, iar rezultatele lor se vor vedea în curând. Sunt convins că la următoarea întâlnire atitudinea părţilor va fi alta. Vă asigur că suntem la fel de hotărâţi să avem un transport sigur şi în condiţii de concurenţă loială“.

„Trebuie să căutăm soluţii“, a venit răspunsul ungurilor. „Nu am vrut să demonstrăm că numai românii sunt controlaţi, ci că şi ungurii au parte de aceleaşi tratamente.“

Secretarul general UNTRR, Radu Dinescu, a cerut autorităţilor maghiare ca timpul de control al unui autocar să fie de maximum 30 de minute, iar dacă există călători cu probleme, aceştia să fie reţinuţi separat, iar vehiculul să îşi poată continua drumul. „Un control de cinci ore dă peste cap timpii de condus şi odihnă ai şoferului.“

De asemenea, acesta a solicitat prezentarea procedurii de contestare a proceselor verbale întocmite, care să includă şi un număr de telefon sau fax. O altă problemă ridicată de UNTRR a fost legată de inscripţionarea vehiculelor cu datele de identificare ale companiei, pentru lipsa cărora românii au primit amenzi serioase. „Această reglementare nu ştim să se regăsească în legislaţia comunitară. Dacă aveţi noi reglementări, considerăm că este un gest de colegialitate să le trimiteţi la noi în timp util. Ordinul 57/2007, deşi este în vigoare din mai, a ajuns la noi abia în august.“

Radu Dinescu a mai explicat că unii români sunt controlaţi şi amendaţi chiar înainte de a intra în Ungaria, iar acestora nu li se mai dă voie nici să se întoarcă în ţară. El a mai acuzat prevederile extrem de dure ale Ordonanţei 57/2007. „Transportatorii care merg pe internaţional se duc şi în Germania, unde, deşi sancţiunile sunt foarte dure, nu au fost amendaţi pentru depăşirea timpului de condus cu până la şase minute.“

„În spiritul legii“, românii au amendat doar 7 unguri

Directorul general DGITR a explicat că, potrivit reglementărilor comunitare, controlul nu ar trebui să se mai facă în frontieră, ci în interior, iar acesta trebuie aplicat nediscriminatoriu. De asemenea, el a arătat că legislaţia ar trebui aplicată în spiritul, nu în litera ei. „Aşa este în UE, iar noi încercăm să facem la fel pentru a preîntâmpina abuzurile inerente din acest domeniu. În iulie, în 30 de zile au fost amendate doar şapte vehicule maghiare pentru nerespectarea timpilor de condus şi odihnă, asta deoarece ştim că infrastructura de la noi are nişte carenţe.“

Acesta a mai solicitat o monitorizare mai bună a controalelor din Ungaria. „Sunt cazuri care dau senzaţia că legea nu este aplicată unitar. O să vă punem la dispoziţie situaţii identice încadrate diferit... Interesul nostru nu este de a împiedica transportul rutier, ci de a veghea asupra concurenţei loiale.“

Documentele românilor ar putea fi traduse doar în engleză

După ce au felicitat autorităţile române pentru modul în care apără interesele propriilor transportatori, partea ungară a fost de acord cu faptul că ar trebui să fie suficientă traducerea documentelor de transport într-o limbă recunoscută internaţional. Deşi nu au precizat clar dacă vor renunţa la amenzi în acest caz.

Deoarece foarte mulţi transportatori li se adresează, reprezentanţii Consulatului Român de la Gyula au cerut autorităţilor maghiare un număr de telefon unde să se informeze ce pot face şoferii în cazul unor probleme. Solicitare care, cel puţin în cadrul şedinţei, a rămas fără răspuns.

Potrivit reprezentanţilor unguri, situaţia amenzilor aplicate românilor nu ajunge la autorităţile române. ,,Dacă se întâmplă ceva foarte grav, care lezează interesele naţionale ungare, sau dacă sunt accidente soldate cu multe victime, anunţăm autorităţile române. În alte cazuri, nu. Atunci poliţia din Ungaria anunţă compania română care a efectuat respectivul transport, iar aceasta este obligată să anunţe autorităţile române, respectiv ARR şi Poliţia“, a explicat reprezentantul ministerului ungar al transporturilor.

Dezbaterea aşteptată cu sufletul la gură de mulţi dintre transportatorii români i-a cam dezamăgit pe majoritatea acestora. Ungurii au dovedit, încă o dată, că stăpânesc foarte bine arta diplomaţiei, răspunzând elegant, dar fără a hotărî nimic concret. Doar se adresează în favoarea concurenţei loiale şi împotriva abuzurilor, însă fără a ridica un fir de păr în direcţia descoperirii acestora. Ba mai mult, o dată demonstrate, ungurii se fac că nu aud şi nu înţeleg şi-şi continuă politica aspră de protejare a propriilor interese, împotriva căreia nu are efect decât un comportament la fel de lipsit de scrupule.