REZOLUŢIA Conferinţei Naţionale a C.N.P.R., privind “Rolul mişcării patronale din România ca membră a UE”

REZOLUŢIA 
Conferinţei Naţionale a C.N.P.R., privind
“Rolul  mişcării patronale din România ca membră a UE”

  

Patronatele ca parteneri sociali în epoca globalizării economice

Într-o  Europă  confruntată  cu realitaţile  globalizării economice şi a creşterii mobilităţii, legale şi ilegale a forţei de muncă, Patronatele se văd la  rândul lor în faţa unor noi dileme cum sunt: relocarea  activităţilor pentru menţinerea competitivităţii şi a profiturilor, utilizarea forţei de muncă  fără contracte de muncă (munca la negru), ameninţarea pe care o constituie  mărfurile contrafăcute şi a slabei protecţii a  drepturilor de proprietate intelectuală, accesul la surse de energie la preţuri competitive  ş.a.

Aceste evoluţii caracterizate prin dimensiuni şi implicaţii în mare necunoscute, cer patronatelor să–şi întărească rolul de parteneri sociali profund implicaţi  în a găsi cele mai adecvate proceduri prin care să se reducă efectele negative pe care le induc noile  realităţi ale unei economii dinamice, în care se confruntă cele 3 blocuri economice principale, pe fondul dezvoltării unor situaţii sociale şi umanitare deosebite ca cele din Africa şi Orientul Mijlociu.

 

Patronii români într-o Europa a „celor 27”

            Devenită membru al UE cu drepturi depline la 1 ianuarie  2007, România  va  cunoaşte procese economice şi sociale noi, care vor genera noi provocări, cărora patronii  români vor trebui să le facă faţă: creşterea salariilor, îndeplinirea unor standarde europene privind condiţiile de muncă, penetrarea pieţei româneşti de  către noi companii, europene sau din afara Uniunii Europene.Toate aceste evoluţii, greu de anticipat şi evaluat în condiţiile unei ţări profund afectată de restructurarea economică haotică şi brutală din ultimii 17 ani, impun  obligaţia schimbării substanţei dialogului patronal şi o profesionalizare a acestuia. Trebuie ca temele de discuţie vechi şi noi să poată găsi raspunsuri bine fundamentate astfel încât ele să fie acceptate şi preluate de autorităţi prin reglementări adecvate situaţiei concrete a României, fie că este vorba de relaţii de muncă, de fiscalitate, de mediu ş.a.

 

Patronatele şi sindicatele

            Realităţile economice ale României, ale Uniunii Europene şi chiar cele la nivel mondial, modifică continuu  rolul şi acţiunile  atât a organizaţiilor patronale cât şi a celor sindicale. Se modifică relaţiile şi modul de colaborare între patronate şi sindicate, ambele afectate de noile realităţi şi provocări ale economiei mondializate. Patronii caută să angajeze forţa de muncă din afara Uniunii Europene, în timp ce sindicatele doresc să-şi asume reprezentarea intereselor acestor  salariaţi  şi să iniţieze o colaborare mai strânsă cu reprezentanţi sindicali din ţări ca India, China, Pakistan ş.a

Aceste noi realităţi, alături de dezbaterile tot mai aprinse privind viabilitatea Modelului Social European, concepte ca „flexicurity”, portabilitatea sistemelor de pensii sau de sănătate la nivelul UE vor impune un nou tip de dialog între patronate şi sindicate, astfel încât să poată fi identificate compromisurile necesare continuării dezvoltării corelate a turor celor 27 economii naţionale, în cadrul proiectului ambiţios  denumit „piaţa internă”  europenă.

 

Patronate şi ONG-uri 

            Creşterea democratizării relaţiilor sociale în ţările noi membre ale UE ca şi temele tot mai diverse dar intercorelate cu care se încarcă constant dezbaterea publică, generează noi şi noi structuri asociative. Acestea doresc să se facă auzite şi sunt capabile să atragă importante resurse financiare comunitare, naţionale şi private. Asociaţiile profesionale sau alte forme asociative, constituite pe cele mai diverse teme prezente în viaţa socio-economică a ţărilor  europene, devin interlocutorii instituţiilor la nivel naţional sau european, constituind deja o contrapondere faţă de poziţia organizaţiilor patronale. Cele mai cunoscute domenii în care acţionează ONG-uri puternice sunt cele din domeniul  mediului, sau protecţiei consumatorilor, unde poziţiile exprimate public de ONG-urile specializate ameninţă în mod semnificativ, prin unele cerinţe excesive, competitivitatea afacerilor la nivelul ţărilor membre ale UE, replica patronală fiind de multe ori timidă şi accentuat partizană. Patronatele din România au o slabă experienţă în a se înscrie în acest nou tip de dialog, riscând să intre într-o poziţie defensivă care să le reducă din importanţa  lor de partenere de dialog social privilegiat, atât pe plan naţional dar mai ales pe plan european.

 

Patronate – Guvern

            Formal şi în România, patronatele constituie un partener de dialog al Guvernului, consultarea acestuia în adoptarea celor  mai importante decizii socio-economice fiind un garant al „păcii sociale” , prin posibilitatea dezvoltării afacerilor şi creerea de noi locuri de muncă. Realitatea este diferită, deciziile guvernamentale fiind luate doar cu o consultare formală a patronilor. Dialogul social la nivel de ministere este formal şi nu aduce satisfacţie patronatelor care fac propuneri concrete justificate.

 În contextul nou creat prin intrarea României ca membru al UE, continuarea procedurii consultării formale a patronatelor, va duce la  înregistrarea unor poziţii divergente ale acestora faţă de cele exprimate de Guvern, în cadrul dezbaterilor oraganizate la nivel european, pe teme de mare interes. Un exemplu recent care atestă lipsa interesului pentru dialog şi negociere a Guvernului, îl constituie poziţia divergentă pe care România şi grupurile interesate (patronate) le exprimă la nivelul Comisiei Europene în problema  Cărtii Verzi privind modernizarea legislaţiei muncii pentru a  face faţă provocărilor secolului XXI.

 

Patronate – membri

              În  perspectiva susţinerii intereselor legitime ale patronilor  români în cadrul dezbaterilor ce au loc la nivel european, organizaţiile patronale vor trebui să găsească noi căi de comunicare, antrenare la dezbateri la nivel sectorial şi naţional a  membrilor săi. Membrii organizaţiilor patronale  trebuie informaţi cu preocupările de adoptare a unor viitoare reglementări la nivel european, solicitandu-le puncte de vedere argumentate cu date şi informaţii furnizate de companiile membre. Exemple de dezbateri de maxim interes aflate pe agenda  europeană în 2007: reducerea cu 10% în următorii 10 ani a taxelor aplicate forţei de muncă, în compensare cu creşterea cu 10% a taxelor de mediu; modificarea în sensul unificării la nivel european a sistemelor de impozitare a companiilor  sau de unificare a legislaţiei muncii.

Patronatele de succes vor fi cele care vor putea să se facă purtatorii de mesaje pertinente care să asigure echitatea competiţională  pentru  membrii lor  în raport cu cei din alte state europene.

 

Patronatele din Romania şi patronatele la nivelul UE

Divizarea actuală a mişcării patronale din România nu este foarte diferită de divizarea europeană, unde alături de BusinessEurope (UNICE) activează şi organizaţii europene reprezentând  IMM-urile  sau  angajatorii din sistemul de servicii publice (firme cu capital majoritar de stat). Şi în România ar fi utilă operarea  separării reprezentării patronale între sectorul privat şi sectorul public (de stat), problematica specifică fiind  suficient de bine conturată  pentru a justifica o astfel de diferenţiere. În paralel ar fi utilă consolidarea mişcării patronale, inclusiv prin atragerea tuturor companiilor  româneşti cu capital privat străin în cadrul organizaţiilor patronale existente. Un rol important în acest sens îi revine Guvernului care ar trebui sa dea dovezi clare de interes faţă de poziţiile,  corecte şi susţinute cu argumente pertinente, exprimate de organizatiile patronale în cadrul dezbaterilor, corecte şi reale, a unor viitoare  reglementări ce pot afecta activitatea curentă a companiilor (Exemple: schimbările fiscale, acceptarea unor taxe şi impozite-parafiscalitatea, modificări ale legislaţiei muncii, legea de funcţionare a companiilor s.a.) Câştigând  prestigiul normal la nivel natţonal, organizaţiile patronale vor putea juca un rol important si la nivel european.

 

Patronatele şi activitatea de lobby

La nivel european a fost lansată Iniţiativa privind Creşterea Transparenţei  adoptării deciziilor la nivelul instituţiilor  europene. Una  dintre acţiunile concrete în acest sens o reprezintă decizia introducerii începând din primavara anului 2008 a Registrului persoanelor fizice şi juridice ce desfăşoară activităţi de lobby.   În prezent patronatele din România, dar şi Guvernul nu şi-au făcut cunoscute poziţiile în acesastă problemă.

Patronatele din România au iniţiat unele activităţi de lobby la Bruxelles, la nivel sectorial sau la nivelul unui patronat sau altul, fără  nici-o coordonare a poziţiilor ce ar urma sa fie  exprimate.  Prin contrast, situaţia activităţii de lobby  ce se desfăşoară în prezent la Bruxelles se caracterizează prin prezenţa în acest oraş a cca 22000 de lobysti, grupaţi în cca 1500 grupuri specializate pe diverse domenii de activitate.

 În acest context, patronatele din Romania trebuie să discute şi să negocieze modalităţi noi de coordonare a iniţiativelor de-a desfăşura activităţi de lobby, luând în considerare profesionalizarea acestei activităţi şi costurile financiare tot mai importante pe care ea le implică. În caz contrar, companiile româneşti vor continua să fie obligate să respecte decizii europene la a căror dezbatere au lipsit, datorită lipsei de interes şi de capacitate de reprezentare. Patronatele româneşti nu trebuie să admită a fi excluse de la activitatea de lobby de către reprezentanţii unor profesii liberale ce doresc să monopolizeze o activitate pentru care în cele mai multe cazuri nu au nici pregătirea necesară să o desfăşoare.

 

Patronatele  şi partidele politice

            Organizaţiile patronale trebuie să construiască un dialog continuu cu reprezentanţii partidelor politice, cu parlamentarii români din Parlamentul României şi cu cei din Parlamentul European. Lipsa unui astfel de dialog transparent şi profesionist are ca rezultat promovarea ţn continuare a unor reglementări (legi, HG, OUG-ri) care conţin reglemntări ce nu ţin cont de posibilitaţile existente la nivelul companiilor  romaneşti. Cel mai grav aspect îl reprezintă adoptarea în continuare de reglementări fără o evaluare a impactului acestora asupra mediului de afaceri şi lipsa în cele mai multe cazuri a  unei perioade rezonabile de confomare a activităţii curente a companiilor la noile reglementări. Exemplu, Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, modificată prin Legea nr. 441/2006, ce urmează a fi modificată în mod semnificativ.

La nivelul Parlamentului European este necesar ca prin contactul constant şi profesionist cu parlamentarii români, să fie transmise şi susţinute la nivelul comisiilor de specialitate poziţii menite să apere cât de mult posibil interesele companiilor româneşti. Cel mai recent exemplu îl reprezintă încercarea deputatei din Grecia de a amâna cu 2 ani reducerea taxelor de roaming pentru convorbirile prin reţelele  de telefonie mobilă din România şi Bulgaria.

 

Patronatele din România într-o Europă integrată

            Europa  viitorului va consemna circulaţia liberă a forţei de muncă în spaţiul tuturor statelor membre. Situaţia creată  pe piaţa forţei de muncă va impune acţiuni mult mai complexe din partea oragnizaţiilor patronale şi a Guvernului, pentru pregătirea, atragerea şi menţinerea  forţei de muncă în companiile  româneşti. În acest sens trebuie discutate cu mai multă flexibilitatea unele prevederi ale actualului Cod al Muncii ca şi aspecte ale fiscalităţii aplicate forţei de muncă.

            Reducerea diferenţelor salariale, va duce la epuizarea acestei rezerve de competitivitate. Patronatele trebuie să promoveze şi să susţină, alături de sindicate, adoptarea de noi reglementări care să permită pregătirea continuă a forţei de muncă, în concordanţă cu cerinţele noilor tehnologii, singurele capabile să menţină  competitivitatea produselor româneşti.

            Completarea infrastructurii rutiere şi modernizarea drumurilor de nivel european, alături de celelalte căi de transport vor contribui la creşterea vitezei de transport a mărfurilor şi cetăţenilor, intensificând  competiţia pe piaţa internă, dar creând şi noi oportunităţi de afaceri pentru companiile  româneşti. O data cu ridicarea şi a ultimelor restricţii încă prezente în domeniul serviciilor, companiile românesti vor putea deveni competitori reali pentru firmele originare în ţările cu economii dezvoltate.

            Patronatele din România vor trebui să se poziţioneze faţă de accelerarea procesului de fuziuni şi achiziţii  ce va duce la concentrarea activităţii economice în companii multinaţionale, specializate. Schimbarea organizatorică impusă de procesul de fuziuni şi achiziţii va duce şi la modificări ale organizării şi funcţionării organizaţiilor patronale din România, inclusiv prin includerea în structurile de conducere a unor cetaţeni originari din alte ţări.

O Europa integrată va impune şi o mişcare patronală integrată care va trebui să poată armoniza interese economice locale şi naţionale cu cele europene, cu asigurarea competitivităţii economiei blocului european în raport cu SUA şi blocul asiatic.

 

Conferinţa Naţională a C.N.P.R.