Siguranta autobuzelor

Siguranta autobuzelor

Autobuzul si autocarul prezinta un grad extrem de mare de siguranta pentru transportul pasagerilor, in raport cu alte mijloace de transport terestru de persoane. Acest lucru este ilustrat, sub raport statistic, in tabelul de mai jos, extras din prezentarea facuta de generalul de brigada Günter Hohl, presedintele European Engineer Automotive Cooperation (EAEC), la o conferinta a expertilor din domeniul autobuzelor si autocarelor in ceea ce priveste siguranta vehiculelor:

 

Modul de transport       Decese*/

Calea ferata      0,2

Autobuz-autocar           3

Minibuz            1,3

Motociclu         101

Moped 47

Pietoni  52

*/ Numarul de decese la 10 miliarde de pasageri

 

Incurajarea transportului public se bazeaza in primul rand pe faptul ca transportul individual cu autoturisme este o cauza principala a congestionarii traficului rutier, dar si pe considerente sociale, cum sunt:

• asigurarea mobilitatii persoanelor care nu au posibilitatea achizitionarii si utilizarii unui autoturism personal, care reprezinta majoritatea populatiei.

• sprijinirea mobilitatii celor peste 100 de milioane persoane in varsta din Europa, dintre care 80 de milioane de persoane cu mobilitate redusa, care trebuie ajutate prin transportul public.

• asigurarea unui minim de mobilitate persoanelor de la sate si indeosebi din zone izolate.

Siguranta transportului public include:

• siguranta operationala, pentru prevenirea accidentelor, care se datoreaza infrastructurii, constructiei sau defectiunii autobuzelor ori erorilor factorului uman;

• siguranta publica, care se refera la furturi, atacuri si vandalism (de exemplu in SUA, la inceputul coridorului dintre scaune este trasata o linie; depasirea acesteia de catre un pasager, in timpul mersului, declanseaza o alarma la sofer);

 

Siguranta autobuzului include:

• siguranta pasiva, care cuprinde rezistenta la socuri si vibratii, eliminarea muchiilor ascutite periculoase, instalarea de bare si manere de sustinere precum si cordoane de sustinere pe barele de sustinere inalte care, desi sunt prevazute in mod obligatoriu in reglementari, la noi lipsesc cu desavarsire. Aici intra si podele cu prinderi ranforsate pentru scaune, parbrize din sticla laminata si multe alte elemente de securitate;

• siguranta activa, care se refera la anumite sisteme ale vehiculului cum sunt calitatea franarii, controlul automat al vitezei si existenta limitatorului de viteza maxima constructiva, la 100 km/h, precum si a altor sisteme moderne cum sunt:

— Automatic Brake System (ABS); 

— Electronic Brake System (EBS) - sistem electronic automat, la care un modul receptioneaza comanda soferului pe care o transmite prin intermediului unui calculator unitatii de control a motorului care, la randul ei, transmite semnalele de presiune la fiecare cilindru de franare, luand in considerare semnalele primite de la senzorii care supravegheaza turatia rotilor, starea drumului si sarcina pe axe.

— Electronic Stability Programme (ESP) formeaza o platforma tehnologica alcatuita din sistemul de franare EBS si controlul dinamicii vehiculului, asigurand astfel stabilitatea generala a acestuia in functie de comanda directiei, abaterea de la directia de deplasare a vehiculului, acceleratia laterala etc. Acest sistem asigura stabilitatea autobuzului in toate situatiile, prevenind deraparea la franare si ruliul periculos, cauzat de manevrele dinamicii vehiculului.

 

Conditiile generale care trebuie indeplinite de autobuze si autocare, cu un nivel sau cu etaj, mai ales cele referitoare la siguranta lor, sunt indicate in directiva 2001/ 85/CE (care se refera atat la autobuzele simple sau articulate cu un nivel cat si la cele cu etaj) precum si in Regulamentele CEE - ONU nr. 36 amendament nr. 3 (autobuze cu un nivel) si nr. 107 (autobuze cu etaj). La acestea, se adauga Regulamentul nr. 66 privind incercarile de rasturnare a autobuzului. Dintre aceste cerinte pot fi subliniate urmatoarele:

• Incercarea la stabilitate (care se poate realiza si prin calcul), atunci cand autobuzul este amplasat alternativ, pe fiecare parte, pe o suprafata care formeaza un unghi de 28 de grade in raport cu orizontala;

• Incercarea de rasturnare laterala a autobuzului, care se poate efectua pe intregul vehicul sau pe o sectiune a acestuia sau - pentru a evita o incercare distructiva, prin calcul;

• Protectia impotriva riscurilor de incendiu, care se refera indeosebi la instalatia electrica si de carburant, si folosirea materialelor neinflamabile sau ignifuge ori a placilor termoizolante in zonele foarte calde;

• Iesirile de serviciu si de securitate cum sunt usile, geamurile, trapele de evacuare (inclusiv de pe acoperis sau din podea). Usile automate trebuie sa se reinchida automat dupa deschidere, la un anumit interval, iar daca in acest timp pe scara se afla un pasager, intervalul de inchidere se extinde pana la eliberarea scarii;

• Amenajarea interioara, indeosebi amplasarea si fixarea scaunelor, constructia si dimensiunile treptelor de acces, a coridorului si platformelor de acumulare. O atentie deosebita se acorda problemelor legate de persoanele cu mobilitate redusa (platforme speciale de urcare pentru carucior, amplasarea si caruciorului in timpul mersului etc).

 

Directiva 2001/85/CE poate fi accesata pe internet la adresa http//www.europa.eu.int/eur-lex, in limbile tarilor membre ale UE, iar in limba romana pe site-ul http// www.ier.ro - baza de date-legislatie secundara-numar celex (exemplu 32003L0030, semnificatia cifrelor fiind indicata in site).

Regulamentele CEE - ONU pot fi accesate pe site-ul http//www. unece.org/trans/main/wp29/wp 29 regs. html in limbile engleza, franceza sau rusa.

 

Dr. Ing. Cornel-Armand Vladu (c.vladu@siar.ro)