Acte si fapte interzise de Legea Concurentei Practicile anticoncurentiale
Acte si fapte interzise de Legea Concurentei Practicile anticoncurentiale
Atat in teoria cat si legislatia din domeniul concurentei, practicile anticoncurentiale sunt grupate, de regula, in intelegeri intre agenti economici si abuz de pozitie dominanta. La randul lor, intelegerile dintre agentii economici pot fi clasificate in intelegeri pe orizontala (intre concurenti care actioneaza pe aceeasi piata) - denumite si carteluri, si intelegeri pe verticala (intre agenti economici aflati intr-o relatie de vanzator - cumparator).
Cartelul reprezinta un acord prin care un grup de agenti economici producatori sau distribuitori ai aceluiasi produs fixeaza anumite preturi sau isi impart piata. In practica, aceste aranjamente constau, in general, in fixarea preturilor, limitarea productiei, impartirea pietelor, alocarea clientilor sau teritoriilor, licitatii trucate sau combinatii ale acestora. In inteles larg, cartelul este sinonim cu o forma explicita de intelegere secreta intre firme, in detrimentul altor agenti economici si/sau al consumatorilor.
Studiu de caz - Practici anticoncurentiale pe pietele
de transport de persoane din regiunea pariziana, sanctionate de consiliul concurentei din Franta (Decizia nr. 00-D-68 din
17 ianuarie 2001)
La data de 28 septembrie 1994, autoritatea de concurenta din Franta a declansat o investigatie in urma unor sesizari primite de la Ministerul Economiei si de Comisariatul pentru Energie Atomica (CEA) referitoare la situatia concurentei de pe pietele de transport de persoane din regiunea pariziana. Investigatia in cauza privea practicile operatorilor prezenti pe pietele de transport de persoane a societatilor din regiunea pariziana.
In speta, situatia era urmatoarea:
ATLARP (Asociatia de transport si inchirieri de autocare) s-a infiintat cu scopul de a reuni societatile private de transport in comun care, individual, nu ar fi dispus de mijloacele necesare pentru a raspunde cererilor marilor companii cu sediul la periferia Parisului. Asociatia a actionat in special pentru a raspunde nevoilor de transport al personalului Comisariatului pentru Energie Atomica (CEA), care isi avea sediul pe platoul Saclay si ai carui salariati (in total 3.000) nu detineau automobile proprietate personala. De asemenea, CEA mai dispunea de un sediu la Bruyères-le-Chatel. Deoarece aceste sedii aveau autonomie in gestionarea incheierii tranzactiilor privind contractele de transport de personal corespunzatoare lor, in 1994, sediul de la Saclay a organizat un concurs de oferte.
In urma deschiderii plicurilor din data de 7 martie 1994, patru societati s-au dovedit ofertantele cu cele mai mici preturi. Totusi, dat fiind faptul ca preturile ofertate de catre aceste societati erau in medie mai mari cu 38,82 % fata de tarifele practicate in contractul precedent de catre ATLARP, CEA a declarat concursul de oferte infructuos si a comunicat aceasta decizie ofertantilor.
Data fiind apropierea de termenul limita al contractului precedent, CEA a solicitat asociatiei ATLARP sa ii propuna un contract pe durata determinata de un an, pentru a avea posibilitatea sa isi reexamineze politica in materie de transport. Propunerea ATLARP, care avea drept rezultat inca o crestere de 37% fata de tariful practicat in cadrul vechiului contract, a fost respinsa de CEA. Intrucat nu a ajuns la nici un acord cu ATLARP, CEA s-a adresat unei alte societati, TIPS, ce nu participase la concursul de oferte. Un prim contract, incheiat in data de 29 iunie 1994 pentru o perioada de 3 luni, avea ca unic obiect garantarea continuitatii serviciilor de transport, acordand in acelasi timp societatii TIPS timpul suficient pentru a pregati o oferta definitiva. In oferta definitiva, conditiile financiare coincideau cu cele ale ofertei ATLARP, chiar putin marite. Centrul de la Saclay, care intre timp respinsese oferta ATLARP, s-a vazut constrans sa accepte aceste conditii si contractul a fost incheiat la data de 5 septembrie 1994 pe o perioada de 5 ani.
In ceea ce priveste sediul din Bruyères-le-Chatel, el a recurs la concursul de oferte in 1992. In 1994, din cauza dificultatilor financiare ale unei societati de transport cu care avea contract, a organizat o consultare cu alte societati care participasera la concursul de oferte pentru a le putea contracta in cazul in care societatea de transport actuala nu si-ar fi indeplinit clauzele contractuale. In ceea ce priveste aceasta consultare, doua din trei intreprinderi consultate, societatile Cars d’Orsay si Cars Daniel Dalles, pareau sa fi schimbat informatii referitoare la preturile depuse. Consultarea in cauza a fost anulata.
Acesta este contextul in care autoritatea de concurenta a efectuat o investigatie privind practicile operatorilor prezenti pe pietele de transport de personal al societatilor din regiunea pariziana. Practicile constatate se refera la cele doua piete distincte de transport de personal: Sarclay si Bruyeres-le-Chatel.
In cursul acestei anchete, s-au confiscat diverse documente de la sediile ATLARP si ale societatilor implicate. De asemenea, anchetatorii au luat declaratii mai multor membri ai ATLARP si reprezentantilor societatilor implicate si ale concurentilor acestora.
In urma investigatiei, s-a constatat ca:
• Asociatia de transport si inchirieri de autocare din regiunea pariziana (ATLARP) a introdus in regulamentul sau interior un articol care obliga societatile membre sa nu prezinte documente personale de participare la licitatie sau sa nu participe la nici o licitatie referitoare la transportul de personal din institutii industriale si comerciale, decat dupa ce asociatia a fost informata cu privire la decizia acestora, acelasi articol interzicandu-le de altfel sa recurga la subcontractare, singurul mijloc pentru aceste intreprinderi de a depune individual oferte pentru piata de transport de persoane care depaseste capacitatile disponibile; aceste clauze au ca obiect si pot avea ca efect ingradirea concurentei pe respectivele piete;
• Societatile Transports Daniel Meyer, Cars d’Orsay, Cars Bridet, Cars Hourtoule si Services Automobiles din Vallée de Chevreuse (SAVAC) au organizat in cursul lunii februarie 1994 diverse contacte si reuniuni in vederea impartirii loturilor din concursul de oferte lansat de CEA pentru sediul din Saclay, apoi s-au reunit din nou in aprilie 1994 pentru a elabora impreuna, pe aceleasi baze de preturi ca si ofertele lor initiale, propunerea facuta in numele ATLARP si, in cele din urma, s-au reunit in octombrie 1994 la sediul societatii TIPS (Transports Interurbains du Plateau din Saclay), pentru a-si imparti liniile pietei atribuite acestei societati; aceste practici concertate si succesive au avut ca obiect si ca efect prejudicierea concurentei pe piata de transport de persoane a CEA din Saclay;
• Societatea Courriers de Seine et Oise (CSO) a comunicat societatii Cars Hourtoule, anterior depunerii ofertelor pentru concursul de oferte lansat in ianuarie 1994 de catre CEA din Saclay, pretul per linie de transport pe care dorea sa-l depuna la aceasta institutie; aceasta practica a contribuit la incalcarea regulilor concurentei pe piata mentionata;
• Societatile Cars d’Orsay si Cars Daniel Dalles, cu ocazia consultarii lansate de CEA pentru centrul sau din Bruyères-le-Chatel si anterior depunerii ofertelor lor, au recurs la un schimb de informatii referitor la preturile pe care s-au inteles sa le depuna la CEA; aceasta practica avea ca obiect si putea avea ca efect incalcarea concurentei ca urmare a acestei consultari;
In ianuarie 2001, Consiliul Concurentei din Franta a finalizat investigatia in cauza si a hotarat ca Asociatia de Transport si Inchirieri de Autocare din regiunea pariziana, societatile Transports Daniel Meyer, Cars d’Orsay, Cars Bridet, Cars Hourtoule, Services Automobile de la Vallée de Chevreuse (SAVAC), Courrier de Seine et Oise (CSO) si Cars Daniel Dalles au incalcat prevederile legale din domeniul concurentei. Astfel, s-a dispus ca Asociatia de Transport si Inchirieri de Autocare din regiunea pariziana sa elimine din statutul sau si din regulamentul interior clauzele care limiteaza autonomia de gestiune a intreprinderilor care adera, si au fost aplicate urmatoarele sanctiuni: 1.500.000 F 1 - societatii Transports Daniel Meyer, 2.000.000 F - societatii Cars d’Orsay, 1.000.000 F - societatii Cars Bridet, 700.000 F - societatii Cars Hourtoule, 1.000.000 F - societatii Services Automobile de la Vallée de Chevreuse (SAVAC), 900.000 F - societatii Courrier de Seine et Oise si 200.000 F - societatii Cars Daniel Dalles.
Si in legislatia romaneasca, practicile anticoncurentiale sunt aspru pedepsite. Astfel, Consiliul Concurentei din Romania poate decide, in cazul unei investigatii, sa ordone incetarea practicilor anticoncurentiale constatate, sa impuna partilor conditii speciale si alte obligatii, sa aplice agentilor economici amenzi (ca de exemplu: amenda de pana la 10% din cifra de afaceri totala din anul financiar anterior sanctionarii - pentru intelegerile anticoncurentiale, practicile concertate cu efecte anticoncurentiale, neindeplinirea unei obligatii sau a unei conditii impuse printr-o decizie a Consiliului Concurentei). De asemenea, in baza deciziei Consiliului Concurentei, profiturile sau, dupa caz, veniturile suplimentare realizate de agentii economici ca urmare a savarsirii contraventiilor prevazute si sanctionate de legea concurentei pot fi confiscate si varsate la bugetul de stat.
1 1 Euro = 6,55957 F
Sursa: Consiliul Concurentei
