Provocarile anului 2006 pentru piata financiar-bancara

Conferintele FINMEDIA

Provocarile anului 2006 pentru piata financiar-bancara

Cum va arata sistemul financiar-bancar romanesc dupa integrarea in Uniunea Europeana, va mai creste sau nu creditul neguvernamental in conditiile strategiei de tintire a inflatiei si cum vor rezista institutiile financiare non-bancare ca urmare a noii legislatii sunt doar cateva dintre intrebarile la care au incercat sa raspunda cei mai de seama jucatori de pe piata romaneasca de profil in cadrul conferintei „Anul financiar bancar 2006: suntem mai aproape de Europa!“, organizata de Finmedia cu sprijinul Institutului Bancar Roman (IBR), al Asociatiei Romane a Bancilor si al Bancii Nationale a Romaniei (BNR). Evenimentul a avut ca partener oficial Banca Comerciala Romana (BCR), iar ca parteneri Bancpost, Romexterra Bank si ECDL Romania. Dupa cum a declarat Varujan Vosganian, presedintele Comisiei pentru buget, finante, activitate bancara si piata de capital din cadrul Senatului, sistemul bancar romanesc este pregatit pentru aderarea la UE cel putin din punctul de vedere al credibilitatii. In 2006, potrivit senatorului roman, sistemul bancar va fi utilizat pentru marile finantari din invatamant, agricultura (programul Fermierul) si sanatate.

Si Nicolae Danila, presedintele executiv al BCR, priveste cu optimism anul 2006. Potrivit acestuia, in anul in curs se va produce o expansiune a intermedierii financiare. Astfel, depozitele vor avea in 2006 o pondere a activelor in Produsul Intern Brut (PIB) de 28,8%, fata de 26% la nivelul anului 2005, iar creditele – 27%, comparativ cu 21,5%. Ponderea activelor bancare in PIB va fi de 49,3%, fata de 43,8% anul trecut. Conform precizarilor presedintelui executiv al BCR, ponderea creditelor in valuta va scadea cu 10%, iar creditul retail isi va mentine in continuare un ritm accelerat de crestere (48%). Si economisirea va creste, dar intr-un ritm mai lent. Totodata, vom asista la o amplificare a concurentei in sistemul bancar, in special pentru locurile 2 si 3.

Mihai Bogza, presedintele CA al Bancpost, a recomandat Ministerului de Finante sa contracteze credite de pe piata interna, pentru a elimina o parte din costurile de sterilizare pe care le suporta Banca Centrala. Mihai Bogza a mai spus ca orice banca comerciala ar fi interesata sa-si plaseze banii pe termen mediu sau lung in titluri emise de Ministerul Finantelor.

Referindu-se la sustenabilitatea creditului neguvernamental in conditiile strategiei de tintire a inflatiei, Valentin Lazea, economistul-sef al BNR, a citat un studiu al Unicredito care releva ca, din punct de vedere microeconomic, in cazul Romaniei, riscurile de credit sunt concentrate la nivelul solicitantilor de credit. Potrivit studiului citat de oficialul BNR, un prim risc deriva din extrema saracie a celor mai multe gospodarii, care face ca raportul dintre datoria fata de banci si activele financiare proprii sa fie foarte mare. In cazul incetinirii PIB si/sau a nerealizarii veniturilor prognozate, multe gospodarii s-ar putea confrunta cu riscul imposibilitatii achitarii creditelor contractate. Un alt risc microeconomic pe care gospodariile si-l asuma, conform aceluiasi studiu, consta in contractarea de credite in valuta, fata de care nu au protectie in cazul unei devalorizari bruste. Dupa cum a precizat Valentin Lazea, chiar daca populatia ar avea de suferit, bancile ar fi bine protejate in fata acestor riscuri microeconomice, adaugand ca, totusi, BNR nu poate asista impasibila la dezvoltarea unor riscuri care ar putea afecta gospodariile si de aceea trebuie sa intervina cu masuri de ordin prudential. O alta tema dezbatuta in cadrul conferintei s-a referit la dezvoltarea creditului ipotecar ca locomotiva a creditului in urmatorii ani. Potrivit lui Florin Citu, economist-sef al ING Bank, creditul ipotecar este si o metoda de economisire, dar si una de investitii. Petre Tulin, presedintele HVB Banca pentru Locuinte, considera ca dezvoltarea economisirii este o conditie determinanta pentru dezvoltarea creditului imobiliar si ipotecar.

Atentia acordata de banci retailului se va vedea in 2006 si prin extinderea sucursalelor. Petru Rares, presedintele CA al Institutului Bancar Roman (IBR), a aratat ca in 2006 vor fi deschise de intregul sistem bancar aproape 600 de sucursale. De asemenea, se va extinde sistemul de francize, care functioneaza deja la trei banci. O tendinta pentru urmatorii ani, deja vizibila, este dezvoltarea de adevarate supermarketuri financiare in jurul bancilor. Petru Rares a subliniat ca bancile care nu si-au dezvoltat inca societati de asigurare sau de leasing urmeaza sa o faca in viitorul apropiat. Oficialul IBR a mai aratat ca viitorul va da nastere la adevarate batalii in sistemul bancar pentru marirea cotei de piata, in acest context bancile acordand mai putina importanta profitabilitatii.  Anul 2006 ar putea insemna pentru multe banci si intrarea pe segmentul finantarii rurale. Potrivit precizarilor lui Vasile Ifrim, vicepresedintele CEC, populatia din mediul rural romanesc este de peste 10 milioane de locuitori, adica peste 47% din populatia tarii, ceea ce reprezinta o piata cu potential inca neexploatat de banci. In opinia lui Vasile Ifrim, aderarea la UE va impune trecerea de la o agricultura de subzistenta la o agricultura eficienta, ceea ce va determina necesitatea sprijinirii fermelor. Lucian Liviu Albu, directorul general al Institutului pentru Prognoza Economica, a mentionat ca problema agriculturii va fi una dintre cele mai importante cu care ne vom confrunta dupa aderarea la UE.

Intrucat fermele sunt incluse si ele in categoria IMM-urilor, un rol important in finantarea rurala va fi jucat de Fondul National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii (FNGCIMM). Potrivit lui Aurel Saramet, in anul 2006 numarul de garantii acordate se va tripla. Anul in curs va fi decisiv pentru finantarea non-bancara. Ordonanta nr. 28/2006 privind activitatea de creditare desfasurata de institutiile financiare non-bancare (IFN) prevede, printre altele, ca limita minima a capitalului social (varsat integral) sa fie de 200.000 de euro, iar institutia sa fie constituita ca societate comerciala pe actiuni.

Dupa cum a declarat Ilie Mihai, vicepresedintele executiv al BCR, dintre cele 149 de societati clienti ai bancii la sfarsitul anului 2005, doar 31 intrunesc cerinta cu privire la capitalul minim, iar 40 indeplinesc conditia referitoare la forma de organizare. Drept urmare, conform declaratiilor lui Ilie Mihai, vom asista la diminuarea numarului de IFN-uri, la cresterea numarului societatilor care vor derula leasing operational, fuziuni sau vanzari de portofolii. Cornel Coca Constantinescu, presedintele Romexterra Leasing, a aratat ca piata romaneasca de leasing este emergenta si cu tendinte sporadice de piata matura. Pasul urmator pentru piata leasingului, in opinia oficialului Romexterra Leasing, este leasingul imobiliar, care nu are in prezent decat o pondere de 0,2-0,3%. Pe de alta parte, 2006 se preconizeaza a fi un an bun pentru piata de capital, fapt demonstrat si de evolutiile bursiere din 2005. Septimiu Stoica, presedintele Consiliului Bursei de Valori Bucuresti (BVB), a aratat totodata ca in Romania contextul economic si financiar este favorabil pentru ca societatile comerciale sa obtina finantare prin intermediul pietei de capital. Acest lucru se poate deduce si din faptul ca ofertele publice de vanzare derulate in 2005 au fost incheiate cu succes.

Vorbind de tendintele macroeconomice, Daniel Daianu, profesor de economie si fost ministru de Finante, a aratat ca in 2006 va fi necesar sa trecem de la avantajele competitive bazate pe salariile mici la absorbtia fondurilor UE, la o alta infrastructura ca bun public.

Referitor la reforma sociala, secretarul de stat in Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, Mihai Seitan, a declarat ca sistemul public de pensii va avea un deficit in urmatorii opt ani de 2 miliarde de euro, Romania fiind printre ultimele trei tari care nu au introdus sisteme complementare de pensii private. In opinia lui Mihai Seitan, legislatia care reglementeaza pensiile cu contributie obligatorie si pe cele private facultative protejeaza foarte bine contribuabilii.

Catalin Pauna, economist al Bancii Mondiale, a subliniat, la randul sau, printre altele, ca trebuie sa folosim resursele europene si interne pentru dezvoltare, prin Planul National de Dezvoltare si, totodata, sa investim cu intelepciune in educatie si infrastructura.