Atribuţiile Consiliului Concurenţei

Relaţia cu organismele administraţiei publice centrale şi locale

Dispoziţiile Legii Concurenţei nr. 21/1996, republicată, se aplică actelor şi faptelor care au sau pot avea ca efect restrângerea, împiedicarea sau denaturarea Concurenţei săvârşite atât de agenţi economici sau asociaţii de agenţi economici - persoane fizice sau juridice - de cetăţenie, respectiv de naţionalitate română sau străină, cât şi de organele administraţiei publice centrale sau locale, în măsura în care acestea, prin deciziile emise sau prin reglementările adoptate, intervin în operaţiuni de piaţă, influenţând direct sau indirect concurenţa, cu excepţia situaţiilor când asemenea măsuri sunt luate în aplicarea altor legi sau pentru apărarea unui interes public major.

Legea Concurenţei constituie cadrul juridic general în domeniul formării preţurilor şi tarifelor. Conform acestei legi, regula generală de formare a preţurilor şi tarifelor este aceea că acestea se determină în mod liber, prin concurenţă, pe baza cererii şi ofertei. Preţurile şi tarifele practicate în cadrul unor activităţi de monopol natural sau al unor activităţi economice, nominalizate prin lege, se stabilesc şi se ajustează cu avizul Ministerului Finanţelor Publice, cu excepţia celor pentru care, prin legi speciale, sunt prevăzute alte competenţe.

În sectoarele economice sau pe pieţele unde concurenţa este exclusă sau substanţial restrânsă prin efectul unei legi sau din cauza existenţei unei poziţii de monopol, Guvernul poate, prin hotărâre, să instituie forme corespunzătoare de control al preţurilor pentru o perioadă de cel mult 3 ani, care poate fi prelungită succesiv pe durate de câte cel mult un an, dacă împrejurările care au justificat adoptarea respectivei hotărâri continuă să existe. Intervenţia Guvernului în această situaţie se face cu avizul Consiliului Concurenţei.

Pentru sectoare economice determinate şi în împrejurări excepţionale, cum ar fi: situaţii de criză, dezechilibru major între cerere şi ofertă şi disfuncţionalitate evidentă a pieţei, Guvernul poate dispune măsuri cu caracter temporar pentru combaterea creşterii excesive a preţurilor sau chiar blocarea acestora. Asemenea măsuri pot fi adoptate prin hotărâre pentru o perioadă de 6 luni, care poate fi prelungită succesiv pentru durate de câte cel mult 3 luni, cât timp persistă împrejurările care au determinat adoptarea respectivei hotărâri. Intervenţia Guvernului în această situaţie se face cu avizul Consiliului Concurenţei.

În conformitate cu Legea Concurenţei nr. 21/1996, republicată, sunt interzise orice acţiuni ale organelor administraţiei publice centrale sau locale, având ca obiect sau putând avea ca efect restrângerea, împiedicarea sau denaturarea Concurenţei, în special:

• să ia decizii care limitează libertatea comerţului sau autonomia agenţilor economici, ce se exercită cu respectarea reglementărilor legale;

• să stabilească condiţii discriminatorii pentru activitatea agenţilor economici.

În cazul în care organele administraţiei publice centrale sau locale nu se conformează deciziei Consiliului Concurenţei, acesta are posibilitatea de a ataca acţiunea la Curtea de Apel Bucureşti.

În îndeplinirea rolului său, Consiliul Concurenţei are următoarele atribuţii în relaţia cu organismele administraţiei publice centrale şi locale:

• Poate dispune efectuarea de investigaţii la cererea oricăreia dintre autorităţile, instituţiile, organizaţiile sau a oricăruia dintre următoarele organisme: Preşedinţiei României; comisiilor parlamentare, senatorilor şi deputaţilor; organelor administraţiei publice centrale şi locale; organizaţiilor profesionale, patronale şi sindicale interesate, incluzând printre acestea şi Camera de Comerţ şi Industrie a României; organizaţiilor pentru protecţia consumatorilor; instanţelor judecătoreşti şi parchetelor.

• Sesizează Guvernul asupra existenţei unei situaţii de monopol sau a altor cazuri care cad sub incidenţa Legii Concurenţei şi propune acestuia adoptarea măsurilor necesare pentru remedierea disfuncţionalităţilor constatate.

Monopolul este situaţia în care pe o anumită piaţă există doar un singur vânzător (monopolist) care, dată fiind absenţa Concurenţei, controlează piaţa respectivă. În caz de monopol, producţia (serviciul) este, în mod normal, inferioară, iar preţurile superioare celor care ar rezulta în condiţii concurenţiale.

• Sesizează Guvernului cazurile de imixtiune a organelor administraţiei publice centrale şi locale în aplicarea Legii Concurenţei, respectiv acele acţiuni ale organelor administraţiei publice centrale sau locale, având ca obiect sau putând avea ca efect restrângerea, împiedicarea sau denaturarea Concurenţei.

• Emite aviz conform pentru proiectele de acte normative care pot avea impact anticoncurenţial şi propune modificarea acelora care au un asemenea efect.

În acest mod se poate asigura controlul corelării dispoziţiilor altor acte normative cu cele ale Legii Concurenţei, fiind astfel în concordanţă cu solicitarea Comisiei Europene de a se asigura Consiliului Concurenţei puterea de a se opune propunerilor de reglementare din domeniul afacerilor care contravin regulilor de concurenţă.

• Urmăreşte aplicarea dispoziţiilor legale şi a altor acte normative incidente în domeniul de reglementare al Legii Concurenţei şi sesizează instanţele judecătoreşti asupra cazurilor în care acestea sunt competente.

• Face recomandări Guvernului şi organelor administraţiei publice locale pentru adoptarea de măsuri care să faciliteze dezvoltarea pieţei şi a Concurenţei.

• Propune Guvernului sau organelor administraţiei publice locale luarea de măsuri disciplinare împotriva personalului din subordinea acestora, în cazul în care acesta nu respectă dispoziţiile obligatorii ale Consiliului Concurenţei.

• Realizează studii şi întocmeşte rapoarte privind domeniul său de activitate şi furnizează Guvernului, publicului şi organizaţiilor internaţionale specializate informaţii privind această activitate.

• Efectuează, din proprie iniţiativă, investigaţii utile pentru cunoaşterea pieţei.

• Asigură aplicarea efectivă a deciziilor proprii.

În îndeplinirea atribuţiilor sale, Consiliul Concurenţei se va consulta cu organele administraţiei publice centrale sau locale şi va solicita informaţii şi asistenţă din partea acestora.

Organele administraţiei publice centrale şi locale, precum şi orice alte instituţii şi autorităţi publice sunt obligate să permită accesul inspectorilor de concurenţă la documentele, datele şi informaţiile deţinute de acestea, potrivit puterilor de inspecţie stabilite de Preşedintele Consiliului Concurenţei, fără a se putea opune caracterul de secret de stat sau secret de serviciu al unor asemenea documente, date şi informaţii.

Trebuie menţionat, de asemenea, faptul că o decizie luată de Consiliul Concurenţei în aplicarea prevederilor Legii Concurenţei cu privire la o operaţiune de concentrare economică în care este implicată o regie autonomă va fi notificată şi ministrului de resort. În termen de 30 de zile de la notificarea acestei decizii, Guvernul, la propunerea ministrului de resort, poate lua, pe răspunderea sa, o decizie diferită de cea a Consiliului Concurenţei pentru raţiuni de interes public general. Decizia este executorie şi va fi publicată împreună cu decizia Consiliului Concurenţei în Monitorul Oficial al României.

 

Sursa: Consiliul Concurenţei