Reducerea barierelor birocratice care conduc la coruptia in sistemul vamal din Romania

Reducerea barierelor birocratice care conduc la coruptia in sistemul vamal din Romania

In data de 31.10.2006, a avut loc la Sala Eleutheria de la sediul CADI (Centrul pentru Analiza si Dezvoltare Institutionala) sedinta cu tema „Reducerea barierelor birocratice care conduc la coruptia in vama“.

Printre invitatii acestei intalniri, s-au numarat: Florin Bondar - Secretariatul Guvernului, Dorel Fronea- Director Executiv la Directia Regionala Vamala Bucuresti, un reprezentant din partea ANV Serviciul Verificari Interne si un reprezentant din partea Ministerului Justitiei.

Din iunie 2006, CADI deruleaza proiectul „Reducerea barierelor birocratice care conduc la coruptie in vama“, finantat prin programul Global Opportunities Fund - Reuniting Europe, administrat de Ambasada Marii Britanii in Romania.

Proiectul beneficiaza de cooperarea Autoritatii Nationale a Vamilor (ANV) si Aliantei pentru Dezvoltarea Economica a Romaniei - ADER.

In cadrul proiectului mai sus-mentionat, a fost comandat un sondaj pentru a servi ca baza empirica pentru elaborarea unor masuri de scadere a birocratiei si coruptiei in vama.

Rezultatele sondajului s-au materializat printr-un set de „Masuri de scadere a birocratiei si practicilor corupte in administratia vamala“ propuse de CADI.

In cadrul sedintei, reprezentantul ANV a inaintat un set de propuneri formulate de catre conducerea ANV celor de la CADI, care va fi analizat si prezentat intr-o sedinta viitoare.

Concluzia sedintei a fost urmatoarea: este necesara motivarea si convingerea societatii civile de a semnala actele de coruptie in vama, atat prin completarea formularelor cat si prin utilizarea tel verde 080 00 80 880. De asemenea, se pot formula sesizari la Serviciul verificari interne din cadrul ANV - telefon 021/313.79.69.

In continuare, va vom prezenta rezultatele sondajului, urmand ca in numarul viitor al buletinului informativ UNTRR sa va prezentam „masurile de scadere a birocratiei si practicilor corupte in administratia vamala“ propuse de CADI.

 

Reducerea barierelor birocratice care conduc la coruptie in vama - Sondaj

Proiect finantat prin programul Global Opportunities Fund, administrat de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti

I. Centrul de Analiza si Dezvoltare Institutionala a comandat CURS, in cadrul proiectului sus-mentionat, o cercetare privind dimensiunile birocratiei si coruptiei in sistemul vamal romanesc. Sondajul a fost conceput pentru a servi ca baza empirica pentru elaborarea unor masuri de scadere a birocratiei si coruptiei in vama romana. El va rezulta intr-un set de masuri elaborate de echipa proiectului impreuna cu reprezentantii Autoritatii Nationale a Vamilor - ANV si a altor institutii publice relevante. Sondajul a fost structurat pe doua esantioane distincte (functionari vamali, respectiv firme cu activitati legate de vama), fiecarui esantion corespunzandu-i un chestionar separat. Varianta finala a chestionarelor a fost agreata impreuna cu reprezentantii ANV si ai Asociatiei Nationale a Exportatorilor si Importatorilor din Romania - ANEIR.

Au fost intervievati 80 de functionari vamali si 121 reprezentanti ai unor firme cu activitati legate de vama (importatori, exportatori, transportatori, firme de expeditie si comisionari in vama). Interviurile s-au desfasurat fata in fata la birourile vamale, respectiv birourile firmelor, in perioada august - septembrie 2006.

Sondajul a urmarit obtinerea de informatii privind:

• gradul in care functionarii vamali sunt familiarizati cu legislatia vamala si capacitatea acestora de a aplica uniform legislatia;

• selectia si pregatirea personalului vamal;

• procedurile vamale cele mai sensibile la acte de coruptie, in opinia functionarilor vamali si a firmelor, si gradul in care aceste proceduri conduc in practica la coruptie;

• dimensiunea coruptiei in vama si modul in care se desfasoara actele de coruptie;

• transparenta decizionala a autoritatilor vamale;

• capacitatea firmelor de a respecta reglementarile vamale;

• eficienta serviciilor vamale;

• masuri de scadere a coruptiei in administratia vamala.

II. Rezultate ale sondajului printre functionari vamali

• 69% considera ca ofiterii vamali au o autoritate destul de extinsa in interpretarea procedurilor vamale; 24% considera ca aceasta autoritate creste posibilitatea aparitiei erorilor in aplicarea procedurilor vamale;

• 77% au dificultati in implementarea uniforma a reglementarilor deoarece acestea sunt impovarate de instructiuni aditionale si sunt imprecise, iar 14% pentru ca nu toate reglementarile sunt accesibile;

• documentele indicate ca oferind cele mai mari oportunitati de plati neoficiale in vama sunt: factura externa - 17%, certificatul de origine - 11%, declaratia de valoare in vama - 10% si certificatul de conformitate - 7%;

• 19% dintre functionarii vamali intervievati au cunostinta ca neprezentarea sau completarea gresita a declaratiei de valoare in vama a condus la efectuarea de plati neoficiale, 18% - in cazul facturii externe, 15% - in cazul documentului de plata a taxelor si comisionului vamal, 14% - in cazul certificatului de calitate, 11% - in cazul certificatului de origine si certificatului de analiza;

• 22% considera ca exista oportunitati de plati neoficiale catre functionarii vamali pentru scurtarea timpului de efectuare a vamuirii; 20% pentru a compensa lipsa unui document necesar vamuirii, 16% pentru acordarea unei incadrari tarifare avantajoase, desi ilegale, 9% pentru o incadrare tarifara corecta, dar neacceptata de autoritatea vamala, iar 11% pentru acordarea de scutiri de la plata taxelor vamale, intemeiate legal sau nu.

• Cele mai importante aspecte care impiedica o activitate mai corecta si eficienta a vamilor sunt: lipsa de cunostinte a firmelor in privinta reglementarilor vamale - indicata de 48% dintre functionarii vamali, lipsa motivatiei financiare si a culturii organizatorice in vama - 44%, lipsa cooperarii cu alte institutii relevante - 27%, aplicarea neuniforma a legislatiei si procedurilor - 21%;

• Dupa integrarea in UE, functionarii vamali considera ca activitatea lor va fi mai eficienta datorita: imbunatatirii conditiilor de lucru - 80%, cresterii salariilor vamesilor - 79%, cresterii ponderii procedurilor simplificate de vamuire - 78% si introducerii reglementarilor UE in privinta vamuirii - 74%;

• Controlul fizic al marfurilor se desfasoara greoi si arbitrar in opinia a 14% dintre functionarii vamali; 11% afirma acelasi lucru in privinta controlului documentar;

• 31% dintre vamesi considera ca reglementarile privind recrutarea personalului se aplica partial sau deloc;

• 82% considera ca salariile mai mari sunt cea mai buna metoda de motivare a personalului, 47% indica in acest sens evaluarea corecta a performantei si promovarea, 14% - trainingul si 13% - un sistem competitiv de recrutare;

• 45% afirma ca nu exista reguli specifice de rotire a personalului in vama si 39% din cei ce afirma ca personalul vamii este rotit sunt de parere ca aceasta procedura nu este corecta;

• 71% indica stabilitatea locului de munca drept motivul pentru care s-au angajat la vama, 33% satisfactia profesionala si 24% programul de lucru;

• 23% dintre functionarii vamali se tem ca si-ar putea pierde locul de munca in viitorul apropiat;

• 21% cunosc cazuri in care un coleg a fost sanctionat prin avertisment/mustrare scrisa, 20% - prin transfer/mutare temporara, 13% - prin reducere de salariu;

• 21% indica aplicarea eronata a legislatiei drept cauza pentru care colegii lor au fost sanctionati, 11% - nereguli la efectuarea controlului intern, 6% - primirea de mita;

• 30% considera ca plangerile firmelor au un impact asupra sanctionarii angajatilor vamii;

• masuri de scadere a coruptiei in vama sunt considerate a fi: salarii mai bune pentru personalul vamilor - 84%, reglementari legislative mai clare - 68%, aplicare uniforma a procedurilor vamale - 38%;

• media salariului lunar al unui functionar vamal, incluzand sporuri si bonusuri a reiesit la echivalentul a 262 euro/luna, considerat insuficient de 48% dintre functionarii intervievati pentru acoperirea nevoilor de trai primare.

III. Rezultate ale sondajului printre firmele cu activitati legate de vama

• 22% nemultumite si extrem de nemultumite de activitatea autoritatilor vamale;

• 69% afirma in schimb ca activitatea vamilor este mai eficienta decat acum 2 ani;

• 50% afirma ca schimbarile legislative din ultimul an le-au influentat in mare masura activitatea;

• 20% spun ca functionarul vamal intarzie sau opreste o operatiune vamala daca nu primeste o plata neoficiala;

• 24% reclama faptul ca legislatia vamala nu este implementata adecvat

• timpul alocat in cadrul firmei pentru o operatiune de vamuire a scazut la jumatate comparativ cu acum 2 ani; totusi, firmele apreciaza ca, din cele 238 de minute necesare in medie vamuirii, doar 101 minute sunt justificate;

• Intarzierile ce apar se datoreaza in ordine: unor institutii publice (18% dintre firme indica in acest sens Politia de Frontiera, 20% - Agentia de Cantarire si Incasare, 13% Politia Sanitar-Veterinara), transportatorului, comisionarului in vama;

• 26% dintre firme afirma ca au in prezent probleme legate de vama, comparativ cu 41%, acum 2 ani;

• firmele indica oportunitati pentru plati neoficiale la prezentarea urmatoarelor documente dupa cum urmeaza: 33% - certificatul de origine, 29% - documentul de plata a taxelor si comisionului vamal, 28% - certificatul de analiza, 25% - factura externa si declaratia de valoare in vama, 24% - fisa de securitate a produsului/ADR;

• 24% au cunostinta de plati neoficiale pentru probleme legate de certificatul de calitate si factura externa, 23% - pentru declaratia de valoare in vama, 21% - pentru certificatul de origine, 22% - pentru declaratia sumara, 20% - pentru carnetul TIR/ATA;

• 17% dintre firme gasesc justificate platile informale pentru scurtarea timpului de efectuare a vamuirii, 11% - pentru a compensa lipsa unui document necesar vamuirii si pentru rezolvarea favorabila a unei petitii, 10% - pentru obtinerea/prelungirea unei autorizatii;

• 10% dintre firme fac frecvent plati neoficiale catre functionari vamali, alte 10% - uneori iar 12% - rareori;

• Dintre firmele care au facut plati neoficiale, 26% le-au facut direct ofiterului vamal responsabil, 28% - prin intermediul comisionarului in vama, iar 20% - prin interpusi;

• Media platilor neoficiale catre functionari vamali anul trecut a fost de 139 plati/an, cu o valoare medie/plata de 83 euro;

• 21% considera controlul fizic al marfurilor ca desfasurandu-se greoi si arbitrar, 18% au aceeasi opinie in privinta obtinerii liberului de vama 16% - controlul documentar, 15% - declaratia vamala definitiva;

• 35% considera ca plangerile depuse de firme au un impact relativ mare asupra cresterii corectitudinii functionarilor vamali;

• 29% dintre firme obtin informatiile necesare vamuirii de la comisionarul vamal, 20% - din informari oficiale ale ANV, 19% - prin experienta personala castigata in domeniu, 13% - prin relatii informale cu angajati ai administratiei vamale;

• 27% considera ca, in prezent, exista coruptie multa si foarte multa in vama, comparativ cu 60% - care considera ca, acum 2 ani, exista coruptie multa si foarte multa in vama;

• 58% dintre firme considera ca reglementarile vamale interpretabile si salariile mici ale functionarilor vamali conduc la coruptie in vama; in acelasi sens, 51% indica ineficienta justitiei si 50% - masuri insuficiente de control intern;

• 12% din firme au angajat fosti functionari vamali pentru relatiile pe care acestia le au in cadrul vamii;

• doar 27% dintre firme au organizat in medie 15 cursuri de pregatire pentru personalul propriu in domeniul reglementarilor vamale;

• 16% dintre firme au fost sanctionate pentru incalcarea prevederilor vamale;

• doar 4% au facut reclamatie privind coruptia cu care s-au confruntat in vama;

• 16% din firmele care nu au facut reclamatie afirma ca nu au facut-o pentru ca oricum ar fi fost in zadar, 15% - pentru a nu intampina dificultati la operatiunile ulterioare, 8% - pentru ca au propriile lipsuri in activitatea de vamuire.

 

Rezultatele sondajului de fata confirma, in general, trendul descrescator al coruptiei in vami: timpul necesar vamuirii a scazut la jumatate comparativ cu 2004, doar jumatate din firmele care afirma ca exista multa si foarte multa coruptie in vama in 2004 isi mentin opinia si in 2006, iar frecventa cazurilor de plati neoficiale catre functionari vamali a scazut, de asemenea, la jumatate comparativ cu 2004. Dincolo de aceste aspecte incurajatoare, persista probleme care tin in egala masura de dimensiunile coruptiei in vama si de mecanismele prin care aceasta se desfasoara. Pentru ca masurile de combatere a coruptiei sa fie realiste si aplicabile, se impun cateva observatii generale:

 

1. Functionarii vamali (24%) recunosc faptul ca autoritatea pe care o au in interpretarea unor reglementari vamale poate conduce la aparitia erorilor; 77% considera ca reglementarile sunt impovarate de instructiuni aditionale sau sunt imprecise. Legislatia neclara a fost, de regula, un element de baza in conturarea ofertei de coruptie, deoarece in lipsa unor standarde clare care determina in ce cazuri legislatia a fost aplicata gresit, functionarii vamali pot solicita plati informale, pentru a aplica in mod privilegiat o reglementare. Principala problema care va aparea dupa integrarea europeana va fi legata de capacitatea ofiterilor vamali din Romania de a aplica uniform si corect legislatia comunitara in domeniu; nefiind inca asimilata suficient deopotriva de vamesi si de firme, aceasta poate conduce la continuarea practicilor de coruptie in vama.

 

2. Este greu de stabilit corelatia dintre marimea platilor neoficiale in vama si eventuale pierderi ale bugetului public pe care platile neoficiale le induc. Pe de alta parte, este clar ca plata neoficiala in vama aduce un castig, altminteri ar fi nejustificata economic: 11% dintre firme gasesc justificat a face o plata neoficiala pentru a compensa lipsa unui document necesar vamuirii sau pentru rezolvarea favorabila a unei petitii iar 10% pentru obtinerea/prelungirea unei autorizatii. Aceasta este coruptia indusa de catre cerere, adica de catre firme, prin care acestea cumpara un avantaj competitiv.

 

3. Exista insa si o semnificativa componenta a coruptiei induse de catre oferta (de catre ofiterii vamali): este vorba de acel tip de plati neoficiale facute catre ofiterii vamali doar pentru a-si face datoria si a nu pune piedici suplimentare si nejustificate derularii unei operatiuni: cercetarea de fata indica masura in care fiecare document sau procedura necesare vamuirii sunt susceptibile a da nastere unei plati neoficiale catre ofiterii vamali. Acest tip de coruptie este o bariera informala la adresa comertului liber, importanta nu atat prin dimensiunea propriu-zisa, cat mai degraba prin consecinte, in sensul ca au o pondere in luarea deciziilor de catre potentialii investitori care doresc sa inceapa operatiuni in Romania.

 

Lorena Constantin,

UNTRR