Comisia Tehnica Internationala IRU (CIT)
Hanovra - 25 septembrie 2006
Comisia Tehnica Internationala IRU (CIT)
In data de 25 septembrie 2006, s-a desfasurat la Hanovra, in cadrul celei de-a 61 expozitii internationale de autovehicule utilitare, sedinta comisiei tehnice IRU. In timpul acestei intalniri, au fost abordate cateva subiecte importante de discutie.
Aderenta pneurilor pe timp de iarna pentru vehicule
Secretarul IRU a subliniat importanta subiectului si a inaintat versiunea preliminara a pozitiei IRU in vederea adoptarii acesteia de catre membri. MAN a specificat faptul ca, pana in anul 2007, o noua lege va intra in vigoare in Germania, care stipuleaza ca pneurile trebuie adaptate la conditiile meteorologice.
Vicepresedintele IRU, domnul Schwarz, a afirmat ca nu exista o definitie clara a pneurilor de iarna. Camioanele si autocarele care se deplaseaza pe distante lungi trebuie sa aiba tractiunea suficienta. Si emisia de CO2 creste si trebuie luati in considerare toti factorii (conditii meteorologice, performanta vehiculului). Regula este dotarea cu lanturi; de exemplu, in Germania, dotarea vehiculelor cu lanturi este obligatorie din 15 noiembrie pana in 15 martie 2006. Domnul Schwarz mentioneaza faptul ca BGL a efectuat un studiu, pe care il va prezenta membrilor dupa ce va fi tradus.
Comisia pentru Transport Persoane din cadrul IRU a recomandat prudenta, deoarece un vehicul echipat cu pneuri de iarna nu este usor de condus, iar acest tip de pneuri provoaca vibratii suplimentare care impiedica autocarele sa se deplaseze pe distante lungi. Acest fapt cauzeaza costuri suplimentare importante operatorilor de autocare.
EVO a fost de parere ca acest lucru are legatura cu siguranta in trafic. Autoritatile trebuie sa asigure spatii de parcare adecvate pentru situatiile in care autocarele si camioanele sunt obligate sa opreasca si sa traga pe dreapta din cauza conditiilor meteorologice nefavorabile.
NLF a explicat faptul ca, in Norvegia, iarna dureaza sase luni. Un pneu de iarna este un pneu cu M+S, iar in cazul camioanelor cu pneuri combinate, in unele state membre ale Uniunii Europene este obligatorie dotarea cu lanturi de zapada. Diverse parti ale Europei au cerinte diferite.
BDO a fost de acord cu pozitia vicepresedintelui IRU si a avertizat participantii in legatura cu echiparea vehiculelor cu pneuri de iarna pe toate axele. Acesta a informat, de asemenea, ca in Austria exista reguli diferite.
Vicepresedintele comisiei tehnice a mentionat ca, in Austria, vehiculele sunt echipate cu pneuri M+S pe puntea motoare.
Presedintele comisiei tehnice a atras atentia asupra faptului ca autocarele si camioanele sunt utilizate fie incarcate la maximum, fie fara incarcatura, si trebuie sa ne gandim de ce anume avem nevoie; doua seturi de pneuri sau un set de pneuri universale pentru toate anotimpurile pentru vehiculele care se deplaseaza pe distante lungi. Pneurile de iarna au ca rezultat cresterea consumului de combustibil. Autoritatile au responsabilitatea de a se asigura ca soselele sunt curatate. Pot fi facute sugestii, cum ar fi aceea ca un sofer isi poate adapta obiceiurile sale de conducator al unui vehicul si poate consulta previziunile meteorologice.
Iveco a fost de parere ca nu are sens ca vehiculul sa fie dotat cu doua seturi de pneuri; trebuie sa abordam aceasta problema luand in considerare partea care actioneaza asupra franelor si trenului rulant (GRRF). Lanturile sunt solutia pentru situatia in care un camion nu are tractiune.
NLF a fost de parere ca echipamentele nu sunt adecvate pentru unele vehicule. Spatiul dintre pneuri si aripa vehiculului sau aparatoarea laterala de noroi nu asigura distanta suficienta. Intalnim multe vehicule avariate din cauza lanturilor care nu sunt adecvate pentru multe tipuri de camioane sau autocare. Si MAN a confirmat acest fapt.
TLN a mentionat ca exista sisteme diferite de lanturi. MAN a confirmat acest punct, dar a declarat ca lanturile speciale de zapada nu sunt recunoscute si /sau permise in unele state membre ale Uniunii Europene, in special in Austria. NLF a fost de acord cu MAN si a mentionat ca lanturile speciale nu actioneaza daca vehiculul s-a oprit in timp ce urca.
Vicepresedintele comisiei tehnice IRU a informat ca toate acestea sunt reglementate de standardele ISO, dar ca multe persoane nu iau in considerare acest fapt. Prin urmare, companiile trebuie sa isi desfasoare activitatea in functie de ceea ce este permis.
Presedintele comisiei tehnice IRU a afirmat ca fiecare transportator rutier trebuie sa verifice mai intai ce este permis pentru a-si putea continua calatoria. Acesta a solicitat Secretarului IRU sa inainteze un document bazat pe cerintele nationale existente, referitoare la echiparea vehiculelor pe timp de iarna in vederea dezvoltarii si aprobarii ulterioare a acestuia de catre membri CIT, daca este necesar.
Programul de lucru pentru anul 2007
Presedintele a citit punctele selectate pentru anul 2007 si a invitat membrii sa comenteze in legatura cu proiectul programului de lucru sau sa propuna noi puncte de interes care sa fie indeplinite de catre CIT in cursul anului 2007.
Secretariatul a citit comentariile facute de FEBETRA, care afirma ca programul de lucru al CIT pentru anul 2007 se axeaza prea mult pe monitorizare, informare si elaborare, in loc sa fie mai activ. Totusi, IRU trebuie sa apere interesele sectorului de transport rutier, indeosebi in ceea ce priveste aspectele de mediu si trebuie sa implementeze o strategie in vederea evitarii supralicitarii din partea autoritatilor nationale.
Presedintele a solicitat Secretarului IRU sa inainteze spre aprobare noul proiect al programului de lucru pentru anul 2007 modificat, conform celor convenite astazi de catre Membrii CIT. Programul de lucru pentru anul 2007 va putea fi consultat in scurt timp pe site-ul UNTRR, la adresa old.untrr.ro.
Conceptul modular european
Secretariatul a prezentat membrilor situatia privind conceptul modular european, afirmand ca nu a fost efectuata nici o promotie care sa sustina conceptul modular sau sa fie impotriva acestuia. Cu toate acestea, tendinta este aceea de a utiliza combinatii mai lungi de 18,75 metri (ansamblu de 16,6 m + semiremorca de 7,82 m, camion de 7,82 m + semiremorca de 13,6 m) avand ca efect (testat in tari precum Suedia, Finlanda, Olanda) descongestionarea traficului rutier cu minim 25-30%, scaderea pretului unui transport in medie cu 23%, reducerea emisiilor poluante cu pana la 15%.
Vicepresedintele a aratat ca CIT ar trebui mai intai sa depuna mai multe eforturi in ceea ce priveste aspectul tehnic si nu pentru promovarea conceptului modular. Noile camioane si remorci necesita un cost investitional ridicat, de exemplu, sunt necesare doua punti motoare (6x4). Aspectul sigurantei este discutabil; trecerea peste poduri, precum si stabilitatea vehiculelor intr-o curba sunt probleme majore. Randamentul combustibilului nu creste, iar numarul camioanelor modulare pe sosea va fi si mai ridicat.
TNL a afirmat ca, incepand cu anul 2000, s-a efectuat un experiment de dimensiuni reduse care a inregistrat rezultate pozitive excelente. In prezent, pe soselele olandeze sunt 150 de camioane Super. Rezultatele sunt foarte incurajatoare. Autoritatile olandeze sunt in favoarea camioanelor Super in momentul in care acest proiect se va continua in viitor. 15% dintre acestea au o masa de maximum 60 de tone, 40% au o masa de mai putin de 50 de tone, iar restul sunt remorci container.
Volvo a mentionat ca acest concept modular nu are legatura cu greutatea, ci cu volumul. Suedia si Finlanda utilizeaza camioane de 60 de tone pentru transportul de cherestea. Europa ar trebui sa fie mai eficienta si ca aceasta este o modalitate ieftina de a obtine aceasta eficienta.
Presedintele a mentionat ca, in Federatia Rusa, camioanele au o lungime de 20 de metri, si, de asemenea, in Belarus. Analiza demonstreaza ca acest concept modular este utilizat pe autostrazi. Investitia nu este chiar lipsita de costuri, deoarece soferii trebuie instruiti. Presedintele a solicitat secretarului IRU sa dezvolte problema conceptului modular, si sa prezinte aspectele negative si pozitive pe baza experientei la nivel national a membrilor CIT.
Cristian Zaharescu, UNTRR