Legea Concurenţei nr. 21/1996, cu modificările şi completările ulterioare (republicată în M.Of. nr. 742 din 16 august 2005)

Pentru a proteja si dezvolta concurenta si, implicit, interesele consumatorilor, practica tarilor cu economie de piata dezvoltata a demonstrat necesitatea existentei unor reglementari specifice care urmaresc asigurarea libertatii si moralitatii activitatii economice pentru toti actorii economici. In acest sens, Legea Concurentei nr. 21/1996, republicata, are drept scop protectia, mentinerea si stimularea concurentei si a unui mediu concurential normal, in vederea promovarii intereselor consumatorilor.

Adoptarea Legii Concurentei nr. 21/1996, in vigoare de la 1 februarie 1997, a reprezentat un pas decisiv in normalizarea comportamentelor in economie prin definirea regulilor de comportament si stabilirea modalitatilor de aparare.

Prin Legea nr. 21/1996 si prin legislatia secundara emisa in aplicarea acesteia, Romania si-a indeplinit obligatiile prevazute in Acordul de Asociere incheiat intre Romania si Uniunea Europeana privind politica in domeniul concurentei, asigurandu-se un grad inalt de compatibilitate referitor la modul de tratare si reglementare a intelegerilor, practicilor concertate, abuzului de pozitie dominanta si controlului concentrarilor economice.

Legislatia privind concurenta a urmat, in general, linia legislatiei Comunitatii Europene. Prevederile art. 81 si 82 din Tratatul de la Amsterdam se regasesc in art. 5 si 6 din Legea nr. 21/1996. Prevederile Regulamentului CEE 4064/ 1989 privind controlul concentrarilor economice sunt preluate de Regulamentul referitor la autorizarea concentrarilor economice adoptat de Consiliul Concurentei. Au fost, de asemenea, adoptate de Consiliul Concurentei, in acelasi spirit, si alte regulamente si instructiuni.

Incidenta reglementarilor este generala si nediscriminatorie. Legea se aplica agentilor economici, definiti, in sens larg, „persoane fizice sau juridice - de cetatenie, respectiv nationalitate romana sau straina“, indiferent de forma de organizare sau de natura capitalului social al acestora.

De asemenea, legea se aplica organelor administratiei publice centrale si locale in masura in care acestea intervin in operatiuni de piata, influentand direct sau indirect concurenta. Legea Concurentei interzice practicile anticoncurentiale care inglobeaza comportamentele monopoliste, respectiv:

• „orice intelegeri exprese sau tacite intre agentii economici sau asociatii de agenti economici, orice decizii luate de asociatiile de agenti economici si orice practici concertate, care au ca obiect sau pot avea ca efect restrangerea, impiedicarea ori denaturarea concurentei pe piata romaneasca sau pe o parte a acesteia“ si

• „folosirea in mod abuziv a unei pozitii dominante detinute de catre unul sau mai multi agenti economici pe piata romaneasca ori pe o parte substantiala a acesteia, prin recurgerea la fapte anticoncurentiale, care au ca obiect sau pot avea ca efect afectarea comertului ori prejudicierea consumatorilor“.

Legea Concurentei interzice, de asemenea, „concentrarile economice care, avand ca efect crearea sau consolidarea unei pozitii dominante, conduc sau ar putea conduce la restrangerea, inlaturarea sau denaturarea semnificativa a concurentei pe piata romaneasca sau pe o parte a acesteia“.

In ceea ce priveste acordurile si intelegerile, plecand de la principiul interesului economic general, care primeaza, legea acorda exceptii pe criterii care pun in balanta efectele anticoncurentiale si cele benefice consumatorului si economiei nationale.

Se impune precizarea ca nu toate intelegerile sau practicile concertate sunt prin ele insele ilegale sau generatoare de prejudicii, unele dintre acestea putand beneficia de exceptari de la interdictia prevazuta ca regula generala, deoarece pot contribui la ameliorarea productiei ori distributiei, la promovarea progresului tehnic, imbunatatirea calitatii produselor si a gradului de competitivitate a acestora pe piata interna si externa, intarirea pozitiilor concurentiale ale intreprinderilor mici si mijlocii.

Subliniem, de asemenea, ca detinerea unei pozitii dominante pe piata romaneasca nu este prohibita. Agentii economici care detin o pozitie dominanta pe piata relevanta intra sub incidenta legii numai daca abuzeaza de aceasta pozitie prin recurgerea la fapte anticoncurentiale, care au ca obiect sau efect afectarea comertului ori prejudicierea consumatorilor.

Concentrarile economice, care se pot realiza pe calea fuzionarii ori a dobandirii direct sau indirect a controlului unuia sau mai multor agenti economici, sunt interzise numai in masura in care, avand ca efect crearea sau consolidarea unor pozitii dominante, conduc sau ar putea conduce la afectarea concurentei pe piata romaneasca sau pe o parte a acesteia.

Daca in urma analizei documentatiei depusa de agentii economici implicati intr-o concentrare economica reiese ca sunt indeplinite cumulativ conditiile prevazute de lege (cresterea eficientei economice si a competitivitatii la export, asigurarea de avantaje de care sa beneficieze si consumatorii prin preturi reale mai reduse) si pe baza criteriilor stabilite de lege se apreciaza ca o concentrare economica este compatibila cu un climat concurential normal, aceasta poate fi admisa.

Dispozitiile privind practicile anticoncurentiale nu se aplica agentilor economici a caror cifra de afaceri, respectiv cota de piata se situeaza sub nivelele prevazute de Legea Concurentei.

Sunt exceptate de la aceasta regula practicile anticoncurentiale care privesc preturi, tarife, acorduri de partajare a pietei si licitatiile, care sunt considerate nocive mediului concurential prin ele insele, indiferent de nivelul cifrei de afaceri sau cotei de piata detinuta de agentii economici care savarsesc faptele.

 

Amenzile aplicate de Consiliul Concurentei sunt descurajante pentru cei care incalca dispozitiile legii. Actul normativ prevede:

• „amenda de pana la 1% din cifra de afaceri totala din anul financiar anterior sanctionarii“, pentru contraventii precum: omisiunea notificarii unei operatiuni de concentrare economica, refuzul de a se supune controlului, furnizarea de informatii inexacte sau incomplete, nefurnizarea informatiilor solicitate de Consiliul Concurentei etc;

• „amenda de pana la 10% din cifra de afaceri totala din anul financiar anterior sanctionarii“, pentru contraventii precum: intelegerile anticoncurentiale si practicile concertate cu efecte anticoncurentiale, abuzul de pozitie dominanta, punerea in aplicare a unei operatiuni de concentrare economica pentru care Consiliul nu a emis inca o decizie, neindeplinirea unei obligatii sau a unei conditii impuse printr-o decizie a Consiliului Concurentei precum si inceperea unei actiuni de concentrare economica declarata incompatibila cu prevederile Legii Concurentei printr-o decizie a Consiliului Concurentei.

• amenzi cominatorii, care sunt „in suma de pana la 5% din cifra de afaceri zilnica medie din anul financiar anterior sanctionarii, pentru fiecare zi de intarziere“; intarzierile sanctionate se refera, in principal, la cazurile de nerespectare a deciziilor Consiliului Concurentei, nefurnizarea in mod complet si corect a informatiilor si documentelor solicitate de catre Consiliul Concurentei.

Consiliului Concurentei a stabilit prin instructiuni, conditiile si criteriile de aplicare a unei politici de clementa, in vederea incurajarii agentilor economici care au recurs la practici interzise de lege de a coopera cu Consiliul Concurentei pentru a descoperi si sanctiona incalcarile grave ale legislatiei in domeniul concurentei. Suma amenzilor aplicate agentilor economici care coopereaza cu autoritatea de concurenta poate fi redusa, putandu-se merge pana la absolvire de raspundere pecuniara.

 

Sursa: Consiliul Concurentei