Dezbateri în cadrul proiectului „Dialoguri europene“
Constitutia europeana si Romania - sinteze si adnotari
- Desi dezbaterile cu privire la elaborarea Tratatului Constitutional al UE au fost complexe si interesante, convorbirile privind viitorul Europei sunt putin mediatizate, cantonandu-se cu predilectie la nivelul factorilor de decizie politica si a unor cercuri restranse de specialisti.
- Procesul continua sa inregistreze un mare deficit de comunicare, facand loc la tot felul de interpretari speculative.
- Problemele actuale ale UE nu tin de extindere, ci de globalizare, iar liberalizarea nu este un joc cu suma nula – Ce idei noi are Romania de oferit UE?
- Votul „virulent“ impotriva Tratatului Constitutional nu este intamplator, iar cazurile Franta si Olanda nu sunt accidente.
- Anchilozarea institutiilor UE este mai veche.
- Diferentele intre PROIECT si REALITATE in UE sunt mari:
- • dupa EURO, in ultimii 10 ani, fenomenele de divergenta intre statele membre au prevalat asupra celor de convergenta;
- • eforturile la nivelele nationale sunt precare si uneori imping in directii diferite.
-
- I. UE are deja o multitudine de probleme acumulate si recunoscute
- 1. Institutiile UE se confrunta cu o precaritate a coordonarii lor:
- • Convergenta aranjamentelor institutionale si de coordonare a politicilor lucreaza mai bine la nivelul EUROLAND (zona EURO) – numai 12 tari UE din cele 25 state membre in prezent;
- • UE nu decide in materie de fiscalitate, si nici pentru cercetare-dezvoltare, iar in materie de politici bugetare decide foarte putin, dar are atributii majore in domeniile: comert, piete, politica concurentei, agricultura, mediul inconjurator, politica monetara (zona EURO) etc;
- • Exista viziuni diferite privind evolutiile viitoare, spre exemplu:
- — UK – are o viziune proprie, foarte liberala;
- — Franta si Germania – sunt mult mai „federaliste“ in abordarile viitorului.
- 2. Complexitatea in crestere a sistemului institutional UE creeaza probleme de administrare si de coordonare – relatiile interinstitutionale actuale nu ajuta suficient deciziile si constructiile viitoare.
- 3. In practica, Piata Unica Europeana functioneaza deficitar, deoarece tarile dezvoltate se protejeaza. Intre statele membre exista un bagaj important de „limbaj dublu“ sau „dublu standard“ in optiunile lor politice, economice, sociale si pentru servicii financiare (vezi Pactul de Stabilitate Financiara) etc.
- 4. In cadrul UE, performantele economice sunt foarte diferite, de la o zona la alta:
- • Zona scandinava – performanta, aloca resurse mari pentru C&D si calificarea fortei de munca;
- • Old Europe (Germania, Franta, Italia) bogata, dar stationara si apatica – manifesta o anumita ostilitate fata de noii veniti datorita cerintelor ridicate pentru resurse;
- • Zona sudica (Spania, Portugalia) cu o evolutie economica peste media UE;
- • Tarile noi care au intrat in UE in anul 2004 au o evolutie rapida si sustinuta.
- In cazul celor 10 state noi membre ale UE, incepand cu ianuarie 2004, temerile euro-scepticilor nu au fost confirmate.
- 5. Sfidarea demografica este evidenta pe continent prin imbatranirea accentuata a populatiei, fenomen ce se repercuteaza asupra crizei sistemelor de asistenta sociala si pensii. Europa imbatraneste nu numai ca varsta a populatiei, ci si ideologic, institutional si ca rezistenta la schimbare.
- 6. Presiunile globalizarii sunt tot mai evidente in statele UE prin:
- • deficitul programelor ICT;
- • problema competitivitatii (strategia Lisabona);
- • problematica bugetelor UE:
- a. distributia fondurilor;
- b. finantarea activitatilor de varf (R&D) sau ajutoare regionale;
- c. cine plateste si cat? cine primeste si cat?
- • variabilele greu controlabile privind sistemele institutionalizate pentru: zona EURO, piata muncii, fiscalitate, investitii, clustere, delocalizarea industriei, outsourcing etc;
- • schimbarea modelului social de la bunastare catre piata muncii;
- • politicile nationale privind fiscalitatea, educatia, cercetarea-dezvoltarea;
- • schimbari radicale in natura si structura serviciilor pentru dezvoltarea afacerilor – internationalizarea acestora pe baza celor mai bune practici;
- • multi cetateni europeni care au prosperat in tarile cu traditie pierd „memoria istoriei“ si resimt „deficitul democratic“:
- ü populatia imbatraneste;
- ü combinatia tehnologie-salarii mici nu functioneaza corect;
- ü deficitul ICT si al serviciilor specifice devine acut si nu poate fi rezolvat pe calea pregatirii interne a fortei de munca calificate.
- II. Argumente
- ale euro-scepticilor
- Evolutia UE este o succesiune de realizari si esecuri.
- Motivele de respingere a Constitutiei sunt diferite in Franta si Olanda.
- – Orice proiect este supus ideologiei. Ideea cooperarii politice intra-europene a aparut in anii ’70 la Haga, desi incercari au fost si anterior „politicii comune“.
- – Ideea Europei unite nu este noua. Exista doua tipuri de abordari:
- • EUROPA FEDERALA (Statele Unite ale Europei) – o abordare cu idealuri si dorinte entuziaste;
- • EUROPA NATIUNILOR – o abordare care aduce unele corective:
- ü Statele membre pun in comun domeniile pentru care considera ca realizeaza avantaje mai mari decat prin gestionare individuala.
- Exemple:
- *) Piata economica comuna;
- *) Moneda comuna.
- - Europa are deja 2 (doua) viteze:
- ü Dupa Constitutie;
- ü Dupa Tratatul de la Nisa.
- - Europa unita nu se construieste „pe vise si pe idealuri“, ci necesita analize pragmatice de interese si resurse.
- - In materie de politica externa si de securitate, ideea europeana este abia la inceput.
- - Pana acum, statele europene au considerat ca politica externa este mai bine sa serveasca intereselor nationale.
- - In UE, interesele nationale divergente s-au multiplicat o data cu integrarea noilor 10 state.
- - UE largita are, totodata, mai multi vecini „cu probleme“: spatiul ex-sovietic, Orientul Mijlociu, Marea Neagra.
- - In materie de politici externe si de aparare, principiul acceptat pana in prezent este decizia comuna a statelor - contrar, statele adopta politici speciale, exemplu: UK – relatiile cu China si Hong Kong.
- - In sfera politicului, ne definim prin NOI si VOI si exista o temere privind o coalitie a statelor europene cu traditie.
- • Europa federala se indeparteaza de candidatii mai slabi.
- • Statele suverane nationale tin la independenta si prerogativele lor de suveranitate.
- • Uniunea Europeana este privita ca un automobil ce merge cu o singura roata de tractiune (politica monetara).
- - CONSTITUTIA Europeana nu a fost suficient aprofundata, recurgandu-se la adunarea intr-un set a mai multor reglementari.
-
- III. Necesitatea reformarii UE
- - In evolutia sa, UE a ajuns la limitele sale istorice – aceasta evolutie a fost un joc de suma pozitiva. UE nu poate merge mai departe, fara reformarea structurilor sale – GLOBALIZAREA impune schimbarea UE, pe doua directii: extinderea si adancirea integrarii.
- - Se spera ca limitele istorice ale UE sa fie un nou inceput pentru o Uniune Europeana regandita.
- - Procesul evolutiv reclama necesitatea unui document constitutional, care consfinteste trecerea de la:
- EUROPA – piata interna unica (interguvernamentala)
- CATRE
- EUROPA politica (comunitara):
- • Federala;
- • De putere;
- • Piata interna unica.
-
- Europa federala nu inseamna dictatura Bruxelles asupra statelor membre.
- Discutiile actuale se poarta intre EUROPA pe baze FEDERALE versus COMUNITARE;
- Exista guverne care nu spun cetatenilor lor ce este deja Europa;
Daca evolutia nu are loc, se produce involutia (Cine nu progreseaza regreseaza) – nu exista stagnare perpetua!
- Exemplu – Germania:
- • A acceptat sa renunte la ideea „EUROPEI germane“ pentru a deveni membra a „EUROPEI tuturor“;
- • Nu trebuie sa se simta dezamagita de solutiile europene – contrar ar urma sa fie promovate alte solutii testate dar nereusite anterior.
-
- EUROPA ARE NEVOIE
- DE REFORME!
- à Pentru EUROPA, ambele procese:
- EXTINDERE si
- ADANCIREA INTEGRARII
- sunt necesare.
-
- Mecanismele/solutiile europene urmaresc transformarea EUROPEI de la piata libera catre piata interna unica si apoi EUROPA politica (comunitara) care include si:
- ü O EUROPA sociala armonizata;
- ü O armonizare a POLITICILOR FISCALE;
- ü O politica de SECURITATE COMUNA.
- - Toate aceste mecanisme presupun transformari calitative profunde, sustinute prin formula CONSTITUTIEI EUROPENE.
- à La nivelul guvernelor nationale, procesul a fost insuficient explicat si promovat din cauza constrangerilor determinate de limitarea suveranitatii acestora. In conditiile cunoscute, in procesul elaborarii Tratatului constitutional s-a incercat, la nivel european, abordarea:
- • dimensiunii parlamentare;
- • viziunea societatii civile (nu suficient de novatoare prin contributiile sale);
- • Conventia tineretului (desi contributiva, aceasta a fost ignorata de factorii politici, chiar la nivelul structurilor institutionale ale UE).
- à Textul Constitutiei europene nu compromite viziunea, desi, prin el insusi, acest text este UN COMPROMIS.
- ü Inca din start, politticul a folosit un dublu limbaj pentru definirea documentului:
- • CONSTITUTIE (o entitate distincta)
- sau
- • TRATAT CONSTITUTIONAL.
- ü Initiatorii documentului au gandit UE ca o UNIUNE cu dubla valenta:
- • o Uniune de state (+);
- • o Uniune a cetatenilor.
- ü Vechile dispute doctrinare:
- EUROPA NATIUNILOR
- sau
- STATELE UNITE ALE EUROPEI
- nu definesc corect si nu epuizeaza conceptul Uniunea Europeana cu dubla valenta si care asigura o dubla legitimitate pentru cetatenii Europei, cu consecinte multiple:
- •Consolidarea ideii de cetatenie europeana (drepturi si obligatii; justitie transnationala etc). Cetatenia europeana se adauga si nu inlocuieste cetatenia nationala, folosind termenul de RESORTISANT = persoana cu cetatenia unui stat membru al UE;
- •Dubla majoritate in luarea deciziilor – majoritatea calificata (2/3 din statele membre (+) 3/5 din numarul cetatenilor Europei);
- • Evitarea minoritatilor de blocaj – UE trebuie sa rezolve problemele prin responsabilizare (chiar si atunci cand greseste);
- • Adancirea integrarii la nivel comunitar (al institutiilor UE) trebuie insotita de un transfer al competentelor (autoritatii) de la nivel national la nivel local – transferul de suveranitate nu este sinonim cu limitarea suveranitatii;
- • Criteriile de coeziune ale UE (institutiile UE in relatiile cu cetatenii Europei) nu sunt:
- LIMBA sau ELEMENTE CULTURALE
- ci
- SECURITATEA:
- ü individuala
- ü sociala
- ü nationala
- ü internationala.
- à Ce aduce nou Tratatul Constitutional in materie de politica externa si de securitate?
- 1. Politica de aparare comuna;
- 2. Parlamentul UE – atributii pentru politici de securitate si aparare comuna;
- 3. Crearea postului de ministru al afacerilor externe al UE, cu functia de a contribui prin propuneri, idei si programe la aplicarea Deciziilor/Politicilor UE;
- 4. Clauza de solidaritate (conform art. V din NATO) – prevede posibilitatea unei actiuni comune, la nivel european;
- 5. O Agentie pentru aparare, care elaboreaza strategii comune de aparare, proiectare si productie de echipamente si armament.
-
- IV. Posibile consecinte pentru Romania
- - Referendumurile nationale organizate in statele membre UE (Germania, Franta, Olanda) pentru ratificarea Tratatului Constitutional s-au bazat mai mult pe emotii decat pe analiza obiectiva a documentului.
- - Din punct de vedere juridic, toate statele membre trebuie sa ratifice Constitutia in termen de 3 ani (prelungire cu 1 an la reuniunea Consiliului European din iunie 2005).
- Daca numai 80% din state (20 tari) vor ratifica documentul, procesul trebuie regandit.
- - In cazul Romaniei, Tratatul Constitutional a fost ratificat.
- - Participarea Romaniei la reformarea UE si capacitatea de a influenta deciziile acesteia depind de statutul ce il detinem ca „INSIDER“ sau „OUTSIDER“ in relatiile cu institutiile europene.
- - Tratatul de aderare pentru Romania si Bulgaria asteapta aprobarea de catre toate statele membre. Din punct de vedere politic sunt state care isi pun probleme in legatura cu ratificarea acestui document.
- - Desi, in mod direct, respingerea Tratatului Constitutional in Franta si Olanda nu afecteaza direct Romania, indirect aceasta influenteaza decizia unor state membre de a ratifica sau amana Tratatul de aderare pentru Romania si Bulgaria.
- - Pentru Romania, pregatirea interna este esentiala – in anul 2007 trebuie sa faca fata standardelor comunitare, sa obtina toate beneficiile economice si de securitate oferite de statutul de stat membru al Uniunii, fara a produce dezechilibre ale Pietei Interne Unice Europene.
- - Romania trebuie sa-si accelereze pregatirile in 7 domenii de referinta:
-
- 1. Libera circulatie a marfurilor: achizitiile publice;
- 2. Dreptul societatilor comerciale (proprietatea intelectuala);
- 3. Protectia concurentei: ajutorul de stat („enforcement record“ si sectorul siderurgic);
- 4. Agricultura: Agentia de plati; sistemul integrat de administrare si control (IACS); organizarea comuna de piata; TSE si deseurile animaliere; sistemul de identificare a animalelor; modernizarea unitatilor de procesare; punctele de inspectie veterinara la frontiera; domeniul fito-sanitar;
- 5. Impozitarea: interoperabilitatea sistemelor IT in domeniul impozitelor;
- 6. Protectia mediului: implementarea legislatiei transpuse;
- 7. Justitia si afacerile interne: combaterea coruptiei (in special coruptia la nivel inalt) si managementul frontierei.
-
- - Romania are deja statutul de observator activ in cadrul initiativelor comunitare:
- Statut consultativ, fara drept de vot;
- Poate promova interesul national din interiorul structurilor institutionale UE, prin formularea unor pozitii, propuneri si argumente clare, coordonate;
- ü Participa la procesul de fundamentare a deciziilor, la toate nivelurile comunitare (in prezent la grupurile de lucru ale Consiliului, iar din toamna in Parlamentul European).
- - Tratatul de aderare:
- • este aplicabil direct tuturor cetatenilor Romaniei, generand drepturi si obligatii pentru acestia;
- • prevede beneficiul celor 4 libertati de circulatie ale Pietei Interne Unice si masurile tranzitorii obtinute in procesul negocierilor de aderare;
- • cetatenii romani se pot adresa instantelor europene, in cazul „infringement procedure“.
- Posibile solutii pentru Romania
- Un sistem institutional flexibil in economie
- - Aprofundarea avantajelor comparative ce pot fi aduse de Romania la UE si orientarea lor catre
- o capacitate institutionala reformata (primenire institutionala):
- justitie;
- administratie publica;
- guvernanta corporativa;
- stat de drept;
- parteneriat public-privat.
- o mare varietate institutionala si profesionalizarea mediului asociativ ONG pe baza planului D (democratie; dezbatere; dialog);
- pregatirea unor contingente de forta de munca calificata care raspund unor cerinte concrete in interiorul UE;
-
- - Reformarea sistemului de administratie publica – adoptarea unui nou pachet legislativ specific (in august/septembrie 2005) privind:
- domeniul public-privat al statului;
- utilizarea „bugetelor pe proiecte“ in locul „bugetelor de venituri si cheltuieli“;
- absorbtia fondurilor structurale UE;
- la prefecturi – asigurarea unui post de „manager public“, care sa pregateasca mecanismele pentru integrarea europeana.
-
- Dezvoltarea capacitatii institutionale trebuie sa aiba in vedere transformarea cetatenilor in parteneri si nu utilizarea lor ca masa de manevra pentru interese politice sau de grup.
- ? Coordonare si convergenta pentru intregul sistem de politici economico-sociale, atat in economia reala cat si in economia nominala (a banului) – indeplinirea criteriilor de convergenta pentru Uniunea Monetara – EURO.
- Finante publice sanatoase – eliminarea cercului vicios legat de stagnarea economica („stagflatie“); orientarea resurselor catre economia reala; imbunatatirea intermedierii bancare si a regimului creditelor; prevenirea unui eventual soc bugetar la nivelul anului 2007.
- Rezolvarea problemelor privind emigrarea fortei de munca calificate si politici demografice active pentru cresterea si intinerirea populatiei.
- Mecanisme institutionale si know-how pentru absorbtia fondurilor UE si internationalizarea afacerilor – experienta Spaniei.
- Asimilarea de noi tehnologii privind educatia si „economia bazata pe cunoastere“.
- Modernizarea rurala – schimbarea radicala a conditiilor de acces la infrastructura, cunostinte, informatii si civilizatie.
- Programe speciale de evaluare si pregatire pentru activitati desfasurate in conditii de risc major: calamitati naturale; crize economico-sociale etc.
- Adaptarea sistemului educational si a formarii profesionale continue la schimbarile profunde din economie si cunoasterea solutiilor de criza pentru cazurile de speta – sa institutionalizam dezvoltarea competentelor.
- Sursa: Redactat si adnotat pe baza dezbaterilor cu tema „Constitutia Europeana si Romania“, organizate de Societatea Academica din Romania; Institutul National de Administratie; revista „Dilema Veche“, la data de 15 iunie 2005
