Aderarea României la Uniunea Europeană
Aderarea României la Uniunea Europeană constituie pentru societatea românească un obiectiv strategic fundamental.
Această opţiune are la bază sprijinul tuturor forţelor politice şi sociale, vizând ancorarea solidă a ţării în sistemul de valori europene, dezvoltarea societăţii româneşti pe principiile democraţiei, statului de drept şi economiei de piaţă, în măsură să asigure stabilitatea socială şi prosperitatea cetăţenilor şi a naţiunii.
Procesul de aderare se află în etapa avansată a definitivării procedurilor la nivel comunitar, care au culminat cu semnarea Tratatului de Aderare la 25 aprilie 2005, la Luxembourg. Urmează ratificarea Tratatului în cele 25 de state membre şi în România.
Textul Tratatului de Aderare a fost finalizat la începutul lunii februarie.
La 22 februarie 2005, Comisia Europeană a adoptat opinia favorabilă privind aderarea României şi Bulgariei la UE. La 13 aprilie 2005, Parlamentul European a votat avizul privind Tratatul de Aderare al României şi Bulgariei la UE.
La 17 februarie 2005, Comisia Europeană a lansat procesul de monitorizare a îndeplinirii angajamentelor asumate de către România în procesul de negociere a aderării la UE. Aceste evoluţii au loc pe fondul deciziei Consiliului European din 16-17 decembrie 2004, ce a confirmat încheierea negocierilor de aderare cu România, în urma formalizării acestora, la nivel tehnic, în cadrul Conferinţei de Aderare la nivel ministerial din 14 decembrie 2004.
România consideră că, încă din acest moment, poate să aibă o contribuţie consistentă la Politica Externă şi de Securitate Comună a UE, nu doar prin asocierea şi, implicit, susţinerea poziţiilor şi declaraţiilor comune ale Uniunii, ci şi prin implicarea sa în misiunile militare şi de poliţie europene şi împărtăşirea experienţei sale în sfera politicii externe, pe diferite relaţii.
În contextul în care, la momentul aderării, frontiera de nord şi de est a României va deveni frontieră externă a UE, aceasta va trebui să asigure un management eficient al graniţelor sale externe, contribuind astfel la consolidarea ariei de libertate, securitate şi justiţie.
România a participat la exerciţiul de reflecţie pe marginea viitorului Europei, desfăşurat în cadrul procesului constituţional European, fiind chemată să contribuie la elaborarea unei viziuni coerente asupra Uniunii din care va face parte începând cu 1 ianuarie 2007.
Dezbaterile naţionale au condus la conturarea poziţiei României faţă de proiectul de Constituţie europeană, care a constituit şi fundamentul mandatului pe care reprezentanţii români l-au susţinut la negocierile din cadrul Conferinţei Interguvernamentale, la care ţara noastră a participat cu statut de observator activ.
În perioada imediat următoare, Ministerului Afacerilor Externe îi revine un rol cheie în informarea opiniei publice din actualele şi viitoarele state membre UE asupra profilului şi aspiraţiilor României de viitor membru.
De asemenea, MAE va contribui la comunicarea privind aderarea la UE, prin intermediul strategiilor naţionale de informare/ comunicare, în legătură cu beneficiile şi obligaţiile pe care le implică statutul de membru deplin al Uniunii Europene.
Link-uri utile:
• UE online - http://europa.eu.int/
• Portalul „Your Europe“ - http://europa.eu.int/youreurope/
• Centrul de Informare
al Comisiei Europene
în România -
http://www.infoeuropa.ro/
• Ministerul Integrării Europene -
http://www.mie.ro/
• Misiunea României
pe lângă UE
http://www.roumisue.org/
• Centrul Român de Informare de la Bruxelles -
http://www.roinfocentre.be
• Euro Info Center RO 828 - http://www.euroinfo.ccivl.ro/
• Institutul European
din România -
http://www.ier.ro/
• Preşedinţia în exerciţiu a UE -
http://www.eu2005.lu/
• EUObserver - http://www.euobserver.com
• EurActiv - http://www.euractiv.com/
Rodica Duluţă, UNTRR