Progresele recente înregistrate în restructurarea sistemelor de pensii în Europa Centrală şi de Est

In perioada 9-10 decembrie 2004, Biroul International al Muncii, prin Biroul Subregional pentru Europa Centrala si de Est, a organizat la Budapesta o conferinta regionala tripartita pe tema „Progrese recente inregistrate in restructurarea sistemului de pensii in Europa Centrala si de Est“. Grupul patronal al Organismului de Conducere al Biroului International al Muncii (BIM) a invitat Alianta Confederatiilor Patronale din Romania – ACPR sa reprezinte patronii la discutiile panel organizate in cadrul acestei conferinte tripartite. UNTRR a fost desemnata sa participe la aceasta conferinta in calitate de reprezentant ACPR/CNPR, alaturi de un reprezentant al MMSS – Directia pentru Asigurari sociale si somaj si un reprezentant al CNSLR Fratia.

Conferinta a analizat progresele recente in restructurarea schemelor nationale de pensii in tarile din zona selectata, referindu-se la rezultatele proiectului regional BIM pentru securitate sociala in Europa Centrala si de Est, cu sprijin financiar din partea Guvernului francez.

Domnul Nicholas Barr, Profesor de Economie Publica, ªcoala de Studii Economice si ªtiinte Politice din Londra a prezentat o analiza a sistemelor mixte de pensii, abordand rolul statului in sistemele mixte de pensii si aratand ca o crestere a contributiei la pensiile obligatorii in tarile din Europa centrala si de est va determina o reducere a contributiilor la sistemul de pensii optionale/facultative. Imbunatatirea pietelor de capital este un argument relevant pentru introducerea pilonilor II (pensiile private) si III (pensiile ocupationale) numai in tarile cu institutii financiare destul de avansate, insa cu posibilitatea de a aduce imbunatatiri in dezvoltarea acestora, si nu in tarile unde aceste institutii sunt deja suficient de dezvoltate pentru a li se mai aduce imbunatatiri suplimentare si nici pentru tarile cu institutii financiare slab dezvoltate, care nu pot dezvolta sistemul.

Dezvoltarea pilonului II al pensiilor private depinde de indeplinirea unei serii de pre-conditii, de catre sectorul privat:

• un public bine informat (mai putin de 50% din americani si englezi considera ca au cunostinte suficiente cu privire la sistemele de pensii);

• active financiare private;

• piete financiare functionale;

• capacitatea financiara a sectorului privat;

• capacitatea administrativa a sectorului privat.

De asemenea, domnul profesor Barr apreciaza ca pensiile private depind si de o serie de pre-conditii care trebuie sa fie indeplinite de sectorul public pentru a se asigura ca promisiunile de astazi sunt compatibile cu realitatile fiscale de maine:

• capacitatea de a mentine o stabilitate macroeconomica;

• capacitate de reglementare eficace a legislatiei referitoare la operatorii de pensii privati (fonduri de pensii, pentru schemele de pensii individuale si firme pentru schemele din diverse ramuri industriale sau companii), pietele financiare (banci), pietele de asigurari – cu cat piata este mai putin competitiva, cu atat mai importanta este reglementarea;

• capacitatea de a mentine sprijinul politic: puterea si durata sprijinului politic.

Reforma sistemului de pensii din Ungaria a introdus un sistem mixt de pensii pe 3 piloni (public, privat, ocupational), confruntandu-se insa cu nivele reduse ale ratei profitabilitatii activelor fondurilor de pensii private, din legislatia ungara lipsind stimulentele necesare realizarii unor investitii performante. Reprezentantul maghiar a aratat ca o performanta redusa a investitiilor in sistemul prezent poate conduce la un nivel redus al pensiilor in viitor.

Slovenia a dezvoltat un sistem de pensii cu 2 piloni (public si privat), confruntandu-se cu probleme legate de costurile ridicate de administrare a pensiilor din pilonul privat.

Problemele cu care se confrunta schemele mixte de pensii dezvoltate in Cehia si Polonia sunt datorate eficientei reduse a sprijinului guvernamental, contributiilor reduse din partea participantilor, numarului redus de tineri participanti la schemele private, insuficientei acoperiri a patronatelor, profitabilitatii reduse a activelor acestor fonduri si informarii insuficiente a salariatilor asupra problemelor ulterioare. Experienta introducerii sistemelor mixte de pensii in aceste tari a relevat:

• necesitatea imbunatatirii reglementarilor existente, care poate ajuta la cresterea participarii in sistemele de pensii suplimentare;

• contributia schemelor de pensii voluntare la solutionarea problemelor sistemelor nationale de pensii depinde de bugetul public si de dimensiunea cuprinzatoare a sistemului de pensii obligatorii;

• educatia financiara si cu privire la pensii este esentiala pentru succesul oricarui program de pensii voluntare.

Reprezentantul MMSS-Romania a prezentat evolutiile cele mai recente in reforma sistemului de pensii din Romania, prin introducerea celui de al doilea si al treilea pilon, iar reprezentantul ACPR/UNTRR a realizat o informare asupra situatiei actuale a reformei din prisma patronatului roman si a viabilitatii initiativelor operatorilor de pensii, in contextul creat de actualele reglementari.

Din experienta tarilor baltice, reducerea riscului si inechitatii in cadrul pilonului II poate fi asigurata prin:

• performanta managementului activelor si stabilirea unei institutii de reprezentare a clientilor;

• reducerea costurilor de participare;

• reducerea inechitatii prin introducerea de tabele de mortalitate unisex pentru calcularea contributiilor anuale;

• informarea mai buna a clientilor asupra avantajelor si dezavantajelor schemelor de pensii publice si private.

Specialistul in securitate sociala al biroului BIM din Santiago a aratat ca o parte din tarile din America Latina au dezvoltat reforme parametrice (nestructurale) ale sistemelor de pensii (Brazilia), in timp ce alte 12 tari din America Latina au introdus reforme structurale ale sistemelor de pensii nationale, conturandu-se 3 modele: modelul substitutiv (Chile, Mexic, Republica Dominicana), modelul paralel (Peru, Columbia), modelul mixt (Argentina, Uruguay, Ecuador).

Principalele dificultati intampinate de tarile din aceasta zona au fost legate de: acoperirea stagnanta sau in scadere a sistemului, lipsa capacitatii institutionale de a trata aspectele complexe determinate de introducerea unor sisteme mult mai sofisticate, dezechilibrele fiscale, impactul imbatranirii populatiei, care nu a putut fi eliminat, administrarea privata costisitoare, dificultati in introducerea de stimulente pentru competitie intre operatorii de fonduri de pensii.

Aspectele pozitive ale introducerii acestor sisteme in America Latina: unificarea si standardizarea programelor, transparenta, institutii noi, imbunatatirea ratei profitabilitatii contributiilor, dezvoltarea pietelor financiare si a pietelor de asigurari.

 

Analizand cazul Chile ca pe un exemplu de succes in reforma sistemului de pensii prin introducerea celor 3 piloni, specialistul ILO-Santiago a evidentiat cadrul favorabil din aceasta tara, comparativ cu celelalte tari din America Latina: performanta economica, piata muncii, disciplina fiscala, institutii eficiente, stabilitatea politica.

Reprezentantul Bancii Mondiale a analizat posibilitatile de reducere a costurilor administrative ale pilonului II, masura esentiala pentru dezvoltarea acestuia, prin:

• controale eficiente ale costurilor, necesitand o capacitate puternica de reglementare;

• centralizarea functiilor de inregistrare, colectare si administrare;

• cresterea transparentei si constientizarii publicului cu privire la costurile de administrare;

• dimensiunea minima a pilonului II, de 4-6% din salariu pentru nivelul veniturilor din economiile in tranzitie.

Abordarea promovata de Banca Mondiala pentru o reforma a sistemelor de pensii in directia introducerii celor 3 piloni, se fundamenteaza pe urmatoarele argumente:

• sistemele publice de pensii devin tot mai instabile, o data cu manifestarea fenomenului de imbatranire a populatiei;

• sistemele obligatorii de economisire determina o crestere a economiilor la nivel national si sunt mai putin susceptibile la riscul politic, ajutand la promovarea cresterii pietelor de capital.

 

Sursa: Roxana Radu, Compartiment Afaceri sociale