Reuniunea consultativă a Consiliului Economic şi Social - Probleme ale dezvoltării economice şi sociale

Pe 21 septembrie 2005 a avut loc reuniunea consultativa a Consiliului Economic si Social (C.E.S.) cu primul ministru, la care au luat parte si ministrii de Stat cu probleme economice si cele ale mediului de afaceri, ministrii Finantelor Publice, Muncii Solidaritatii Sociale si Familiei, Sanatatii si Educatiei si Cercetarii, seful Cancelariei, consilieri guvernamentali, precum si reprezentanti ai F.M.I., Bancii Mondiale, Comisiei Europene, USAID, Camera de Comert Romano-Americana, Casei Nationale de Asigurari de Sanatate.

In cadrul reuniunii au fost prezentate si discutate: strategia fiscala a Guvernului, reforma sistemului de asigurari sociale si de sanatate, precum si teme prioritare ale dialogului social.

Intreaga tematica a fost subsumata obiectivelor strategice ale politicilor guvernamentale si anume: cresterea bunastarii si integrarea europeana.

Astfel, atat strategia fiscala cat si reforma sistemului de asigurari sociale si de sanatate urmaresc stimularea dezvoltarii economice sustenabile, reducerea evaziunii fiscale, precum si realizarea unei protectii sociale tintite catre categoriile sociale afectate direct de cresterea costului energiei si combustibililor.

Totodata, in perspectiva integrarii europene, este necesara crearea si functionarea unui cadru fiscal stabil si eficient, care sa asigure predictibilitatea mediului de afaceri, siguranta volumului incasarilor bugetare, precum si stimularea economica a operatorilor economici pentru dezvoltarea activitatii si crearea de noi locuri de munca.

In acest sens, s-a avansat ideea incheierii unui „pact fiscal“, care sa instituie un parteneriat activ al partenerilor sociali (Guvern, Patronate, Sindicate), in asigurarea functionarii sistemului fiscal cu parametrii de baza, conveniti si care ar putea fi: cota unica de impozitare a tuturor veniturilor, de 16%, cota T.V.A. de 19%, cota de asigurari sociale si de sanatate de 47,5% (cu 2% mai mica decat cea actuala).

Discutiile ample care au avut loc pe tematica prezentata mai sus au adus o multitudine de elemente noi si propuneri concrete, desprinzandu-se cateva idei de fond si anume:

1. Toate problemele preconizate trebuie sa aiba ca prim scop stimularea dezvoltarii activitatii economice, a investitiilor si crearea de noi locuri de munca productive si bine remunerate.

2. Reducerea evaziunii fiscale constituie un fenomen deosebit de nociv, care se constituie de fapt in concurenta neloiala si erodarea incasarilor bugetare, astfel ca trebuie analizat atent cadrul legal aferent si impulsionate organele si structurile Administratiei si Internelor, precum si cele ale Justitiei, pentru a aplica fara exceptii, reglementarile in acest domeniu.

3. Trebuie acordata atentie si sistemului secundar de taxe si impozite, in special celor locale si cele generate indirect de o serie de sisteme reglementate (P.S.I., Mediu etc), care se sfarsesc tot la operatorul economic si influenteaza costurile de productie a bunurilor si serviciilor.

4. Ideea unui „pact fiscal“ este, in principiu, constructiva si acceptabila, dar trebuie definite principiile si termenii acestuia, urmand ca dupa examinarea si convenirea acestora, sa fie exprimate puncte de vedere concrete.

5. Politicile B.N.R. influenteaza, la randul lor, dezvoltarea economica si sociala, fiind deci necesara o corelare puternica a acestora, cu strategia si politicile guvernamentale.

In context, au fost prezentate de primul ministru domeniile care constituie prioritati in definirea si aplicarea politicilor guvernamentale, inclusiv cea de constructie bugetara, dupa cum urmeaza:

a. Infrastructura;

b. Agricultura si Dezvoltarea rurala;

c. Sanatatea;

d. Educatia si Cercetarea.

Luand in discutie cele reiesite in cadrul reuniunii consultative, precum si problemele referitoare la domeniile prioritare prezentate, Consiliul de Conducere al C.N.P.R., in sedinta sa din 22.09.2005, a convenit urmatoarea pozitie:

a. Privind Infrastructura, dezvoltarea actuala greoaie se datoreaza in principal implicarii in continuare, aproape exclusiv, a fondurilor publice, cu sistemul greoi de finantare, specific si cu consecinte puternice asupra calitatii si operativitatii lucrarilor realizate.

Solutia propusa este aceea a crearii de sisteme alternative de finantare privata, pe baza de recuperare prin taxe de exploatare a obiectivelor realizate.

b. Dezvoltarea rurala trebuie abordata ca aceea a unei piete cu un potential deosebit, in cea mai mare parte nefiscalizat si deci neevidentiat, neglijat de mediul de afaceri si caruia ii lipsesc in primul rand, serviciile (comunicatii, distributie, bancare etc).

Solutia propusa este aceea a crearii unui sistem de stimulare fiscala si de fiscalizare, precum si de stimulare a investitiilor private dar si publice, in infrastructura retelelor de servicii in zonele rurale.

c. Starea sistemului de Sanatate se datoreaza, in principal, neoperationalizarii procesului de privatizare in acest domeniu, lipsei unei competitii reale intre furnizorii de servicii medicale si realizarea doar a unor ajustari minore in structura si functionarea sistemului.

Solutia propusa este aceea a accelerarii procesului de privatizare a serviciilor medicale, de legalizare si fiscalizare a veniturilor private in acest domeniu, precum si crearea unui sistem de plata voluntara la sistemul de asigurari de sanatate, prin contributii orientate catre nevoile reale ale operatorilor economici, privind starea de sanatate a angajatilor proprii.

d. Situatia domeniului Educatiei si Cercetarii se datoreaza investirii in continuare in aceleasi structuri de invatamant, care cores-pund din ce in ce mai putin cerintelor reale ale activitatilor economice si sociale, moderne.

Solutia propusa este aceea a dezvoltarii programelor de pregatire continua din cadrul operatorilor economici, stimulate prin deduceri fiscale si care vor face apel tot la corpul de cadre didactice, dar orientand procesul de invatare catre cunostintele realmente necesare dezvoltarii activitatii economice.

De asemenea, este necesara revederea sistemului reglementativ privind drepturile de autor, precum si cadrul normativ de aplicare a acestuia, pentru a putea reflecta in mod corect si predictibil aceste costuri specifice, in costurile generale ale bunurilor si serviciilor.

Privind politicile B.N.R., tendinta de diminuare a indatorarii, prin politici de creditare nu numai nestimulative dar chiar inhibatoare, nu este de natura sa stimuleze dezvoltarea economica, ci dimpotriva. Limitarea nivelului creditelor, in special in valuta, va conduce la diminuarea cresterii economice.

6. O problema de importanta actuala este cea energetica, un factor direct de crestere economica si economisire a resurselor. In legatura cu aceasta s-a stabilit pregatirea unui studiu referitor la situatia sectorului energetic.

 

Radu Roxana, UNTRR