Nu se poate face comerţ fără transport rutier - Rezoluţia Agendei OMC pentru dezvoltare adoptată de Adunarea generală IRU de la Geneva – 4 noiembrie 2005

Transportul este motorul esential al progresului economic si social. El deplaseaza marfurile si persoanele si contribuie la performanta serviciilor in lume.

Sectorul logisticii participa cu aproximativ 6% la PIB-ul mondial, cu o valoare totala a operatiunilor de logistica ce depaseste cu mult peste 10% din comertul mondial. In consecinta, contributia activitatilor logistice nationale si internationale, care asigura mobilitatea marfurilor pe planeta, se ridica la mai mult de 2.000 miliarde de dolari SUA (2004).

Transportul rutier al marfurilor reprezinta partea „leului“ in lantul logistic, fie ca este considerat individual sau in cadrul operatiunilor multimodale. La nivel mondial, camioanele transporta aproape 80% din toata marfa pe drumurile terestre. Astfel, orice masura de facilitare a transportului rutier are un impact benefic si durabil asupra progresului economic si social si bunastarea natiunilor. De aceea, industria transportului rutier face apel la participantii la urmatoarea conferinta ministeriala a OMC care va avea loc in decembrie 2005 la Hong Kong:

1. Sa imbunatateasca si sa clarifice articolele VIII si X ale GATT, care au ca scop facilitarea tranzactiilor de export si import, care, fara nici o indoiala, vor avea de asemenea un efect pozitiv asupra transportului rutier international de marfuri;

2. Sa recunoasca faptul ca articolul V al GATT privind libertatea tranzitului nu solicita nici o schimbare semnificativa de fond, continutul sau fiind adecvat. De altfel, datorita claritatii sale, el defineste notiunea de libertate de tranzit intr-o maniera mai completa decat orice alt instrument international in vigoare in prezent in domeniul libertatii tranzitului international.

 

In plus, guvernele trebuie sa aduca, sub forma unui Memorandum de Intelegere la articolul V al GATT, urmatoarele clarificari:

I. Pentru transportul rutier, expresia „mijloace de transport“ trebuie sa cuprinda toate autovehiculele comerciale motorizate care circula pe drumuri, alaturandu-se traficului rutier ca o unitate pentru transportul marfurilor si containerelor inclusiv, printre altele, remorcile, semiremorcile, trenurile rutiere si vehiculele articulate.

II. Trebuie precizat faptul ca „libertatea de tranzit“ interzice, sub acoperirea altor dispozitii ale GATT, orice interdictie partiala sau totala a tranzitului sau orice restrictie cantitativa a tranzitului, sub orice forma ar fi.

III. Formularea „drumurile cele mai comode pentru tranzitul international“ implica faptul ca aceste drumuri trebuie intotdeauna sa fie cele mai bune itinerarii pentru transportul in tranzit din punct de vedere al traseului si fluiditatii tranzitului.

IV. Dispozitia „nu se va face nici o distinctie intre mijloacele de transport“ trebuie interpretata ca interzicand in mod general orice fel de discriminare.

V. Dispozitia „nu vor face obiectul unor intarzieri sau restrictii inutile“ implica faptul ca orice intarzieri excesive sau orice restrictii inutile impuse operatorilor de transport, soferilor, mecanicilor sau marfurilor in tranzit sunt contrare principiului libertatii de tranzit.

VI. Dispozitia „vor fi scutite de drepturi vamale si orice alte taxe“ aplicabila tranzitului, cu exceptia cheltuielilor de transport sau taxelor care corespund cheltuielilor administrative ocazionate de tranzit sau costul serviciilor prestate, implica faptul ca tranzitul marfurilor si autovehiculelor nu trebuie sa reprezinte in nici un caz o sursa de venit fiscal sau orice alta forma de venit pentru statul traversat si nici pentru cetatenii sai, persoane fizice sau juridice. Singurele drepturi si taxe care pot fi percepute trebuie sa corespunda cheltuielilor si taxelor generate.

 

Guvernele care au apelat la introducerea noilor masuri de facilitare a comertului si transportului rutier sub acoperirea GATT, trebuie sa ia cu atentie in considerare interrelatiile dintre instrumentele de facilitare ale GATT (liberul schimb al marfurilor) si ale GATS (liberul schimb al serviciilor).

IRU si membrii sai sustin ideea acordarii unei asistente speciale tarilor in curs de dezvoltare, in scopul de a le ajuta sa puna in aplicare si sa absoarba impactul masurilor de facilitare care implica crearea masiva de institutii, de cursuri de formare, un transfer de cunostinte etc. IRU va furniza o astfel de asistenta in limita posibilitatilor sale (exemplu: prin intermediul Academiei IRU, conferintelor internationale, activitatilor de consultare etc).

 

Industria transportului rutier intelege ca dosarul privind facilitarea schimburilor nu reprezinta decat o parte a problemelor care vor fi pe Agenda Doha pentru dezvoltare. Totusi, ea solicita ca dosarul privind facilitarea sa fie incheiat cu succes, independent de rezultatul altor negocieri.

 

Sursa: IRU