Strategia europeanã privind datele
Scopul strategiei digitale a UE este ca aceastã transformare sã fie în avantajul cetãțenilor și întreprinderilor și sã contribuie, în același timp, la crearea unei Europe neutre din punct de vedere climatic pânã în 2050.
Prin urmare, strategiile UE privind inteligența artificialã (IA) și datele își propun sã încurajeze întreprinderile sã dezvolte aceste noi tehnologii și sã lucreze cu ele, asigurându-se, în același timp, cã acestea câștigã încrederea cetãțenilor.
Uniunea Europeanã dorește crearea unei piețe unice a datelor în care:
- datele pot circula în cadrul UE și între sectoare în beneficiul tuturor
- normele europene, în special cele referitoare la confidențialitatea și protecția datelor, precum și dreptul concurenței, sunt respectate pe deplin
- normele privind accesul la date și utilizarea datelor sunt corecte, practice și clare
Astfel, UE își propune sã devinã o economie bazatã pe date atractivã, sigurã și dinamicã prin:
- stabilirea unor norme clare și echitabile privind accesul la date și reutilizarea acestora
- investiții în noua generație de standarde, instrumente și infrastructuri de stocare și prelucrare a datelor
- unirea forțelor în favoarea capacitãții europene din domeniul tehnologiei cloud
- punerea în comun a datelor europene din sectoarele cheie, utilizând spații de date comune și interoperabile la nivelul UE
- punerea la dispoziția utilizatorilor de drepturi, instrumente și competențe pentru a putea pãstra controlul deplin asupra datelor lor
Exemple de utilizare industrialã și comercialã a datelor
- Motoarele cu reacție care conțin mii de senzori colecteazã și transmit înapoi datele pentru a asigura o funcționare eficientã.
- Parcurile eoliene folosesc date industriale pentru a reduce impactul vizual și a optimiza producția de energie eolianã.
- Navigația care utilizeazã mãsuri de evitare a traficului în timp real poate economisi pânã la 730 de milioane de ore, ceea ce înseamnã economii cu forța de muncã de pânã la 20 de miliarde EUR.
- Notificarea în timp real a întârzierilor trenurilor poate conduce la economisirea a 27 de milioane de ore de lucru, ceea ce înseamnã economii de 740 de milioane EUR cu costurile forței de muncã.
La nivel mondial, o mai bunã alocare a resurselor pentru combaterea malariei ar putea duce la economii de pânã la 5 miliarde EUR din costurile asistenței medicale.
