UNTRR


Impozitarea carburantului utilizat de transportatorii rutieri

În 2000 România a început negocierile de aderare la Uniunea Europeană.

În cursul acestor negocieri şi-a asumat o serie de angajamente care constau, în marea lor parte, în armonizarea legislaţiei româneşti cu cea europeană în vederea pavării drumului către crearea/extinderea pieţei interne pe teritoriul României.

Pe parcursul negocierilor de aderare, au existat două capitole importante de negociere pentru transportatorii rutieri, este vorba despre capitolul 9 - Transporturi şi capitolul 10 - impozitarea.

De ce erau aceste două capitole importante pentru transportatorii rutieri din România? Din următoarele motive:

  • Capitolul 9 - Transporturi, introducea ca elemente de noutate: cerinţe mai drastice privind omologarea vehiculelor, cerinţe pentru limitele de mase şi dimensiuni ale vehiculelor, limitatoarele de viteză, tahografele (în fapt o formă revizuită a acordului AETR), reguli noi pentru întreprinderile de transport rutier, reguli noi privind formarea profesională obligatorie a personalului din transporturile rutiere şi nu în ultimul rând, revizuirea cadrului de taxare a utilizării drumurilor şi de impozitare a vehiculelor rutiere de peste 12 tone;
  • Capitolul 10 - Impozitarea, revizuia cadrul de impozitare indirectă a transportatorilor prin stabilirea unor valori minime ale accizelor aplicate carburanţilor

După finalizarea negocierilor şi semnarea Tratatului de aderare, România a obţinut următoarele perioade de tranziţie pentru Directiva 2003/96 a Consiliului privind restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice şi a electricităţii (tabelul 1):

  • până la 1 ianuarie 2011, trebuia să alinieze nivelul naţional de impozitare a benzinei fără plumb utilizată drept carburant la nivelul minim de 359 EUR pentru 1000 l, cu o etapă intermediară - de la 1 ianuarie 2008, cota efectivă de impozitare aplicată benzinei fără plumb utilizată drept carburant nu putea fi mai mică de 323 EUR pentru 1000 l;
  • până la 1 ianuarie 2013, trebuia să alinieze nivelul naţional de impozitare a motorinei utilizată drept carburant la nivelul minim de 330 EUR pentru 1000 l, cu două etape intermediare - de la 1 ianuarie 2008 cota efectivă de impozitare aplicată motorinei utilizată drept carburant nu putea fi mai mică de 274 EUR pentru 1000 l, iar de la 1 ianuarie 2011 nu se putea situa sub 302 EUR pentru 1000 l.

Prin obţinerea acestor derogări de la aplicarea Directivei 2003/96, România avea la dispoziţie o perioadă de cinci (5) ani - între 2007 şi 2013 - pentru a-şi aduce nivelul accizei la motorină la nivelul minim prevăzut în Directivă.

Nici nu se finalizaseră negocierile şi România făcuse deja primii paşi în acest sens: taxa de drum introdusă în 1996 prin Legea 118 (care prevedea că se constituia din aplicarea unei cote de 25% asupra preţului cu ridicata al carburanţilor auto şi asupra valorii în vamă a carburanţilor importaţi şi dintr-o cotă de 10% aplicată asupra vehiculelor produse şi vândute la intern şi asupra valorii în vamă a vehiculelor importate) este "eliminată" prin Ordonanţa 3/2003 şi cotele de 25% aplicate asupra carburanţilor fiind incluse în accizele pentru uleiurile minerale.

Ce s-a realizat? Nimic deosebit. A dispărut taxa de drum (fondul special al drumurilor), lumea s-a bucurat, a crescut acciza şi, implicit, preţul carburantului şi... a fost adoptată Ordonanţa 15/2002 privind tarifele de utilizare a drumurilor:, pentru că altfel drumurile rămâneau neacoperite (a se citi: fără finanţare).

Important era că ne apropiam de Uniunea Europeană şi trebuia să facem ceva ca să fim acceptaţi. Şi am făcut.

Cu toate acestea, Directiva 2003/96 consideră, printre altele că "Impozitarea carburantului diesel utilizat de transportatorii rutieri, în special de cei angajaţi în activităţi intracomunitare, necesită posibilitatea unui tratament specific, inclusiv măsuri care să permită introducerea unui sistem de taxe de utilizare a infrastructurii rutiere, cu scopul de a limita denaturarea concurenţei cu care s-ar putea confrunta agenţii economici."

În plus, aceasta mai prevede că "Statele membre pot să stabilească o diferenţiere între utilizarea comercială ?i utilizarea privată a motorinei folosite drept carburant, cu condiţia să fie respectate ratele minime comunitare, iar rata stabilită pentru motorina folosită drept carburant să nu scadă sub rata naţională de impozitare aflată în vigoare la 1 ianuarie 2003, fără a aduce atingere oricărei derogări de la această utilizare stabilită în prezenta directivă."

Evident, Directiva defineşte ce este aceea motorina pentru uz comercial utilizată drept carburant, precum şi scopurile pentru care aceasta este utilizată, respectiv:

"(a) transportul bunurilor în contul altor persoane sau în cont propriu, cu autovehicule sau ansambluri de vehicule articulate destinate exclusiv transportului rutier de bunuri şi cu o greutate brută maximă autorizată de cel puţin 7,5 tone;
(b) transportul de călători, regulat sau ocazional, cu un autovehicul din categoria M2 sau M3, definit în Directiva 70/156/CEE a Consiliului din 6 februarie 1970 privind apropierea legislaţiilor statelor membre referitoare la omologarea autovehiculelor şi a remorcilor acestora."

Aceasta înseamnă că atinge exact domeniul transporturilor rutiere de marfă şi persoane...

Totodată, Directiva mai spune că, se poate aplica o valoare redusă a accizei "de către statele membre care introduc un sistem de taxe de utilizare a infrastructurii rutiere pentru autovehicule sau ansamblurile de vehicule articulate destinate exclusiv transportului rutier de bunuri" cu condiţia ca povara fiscală totală să rămână, în linii mari, aceeaşi iar valorile comunitare minime să fie respectate şi rata naţională de impozitare în vigoare la 1 ianuarie 2003 pentru motorina utilizată drept carburant să fie cel puţin de două ori mai mare decât nivelul minim de impozitare aplicabil la 1 ianuarie 2004, respectiv să fie dublul valorii accizei aplicate pentru lucrări agricole, horticole sau piscicole şi în silvicultură; motoare staţionare; instalaţii şi utilaje folosite în construcţii, inginerie civilă şi lucrări publice; vehicule destinate utilizării în afara drumurilor publice sau cărora nu li s-a acordat autorizaţia de a fi utilizate în principal pe drumurile publice (tabelul 2).

Tabelul 1: Nivelurile minime de taxare aplicabile carburanţilor:

Rata minimă a accizei de la 01.01.2004 Rata minimă a accizei de la 01.01.2010
Benzină (EURO/1000 l) 421 421
Benzină fără plumb (EURO/1000 l) 359 359
Motorină (EURO/1000 l) 302 330
Kerosen (EURO/1000 l) 302 330

Tabelul 2: Nivelurile minime de taxare aplicabile combustibililor pentru uz industrial sau comercial:

Rata minimă a accizei de la 01.01.2004
Motorină (EURO/1000 l) 21
Kerosen (EURO/1000 l) 21

La 1 ianuarie 2007 România a devenit stat membru al Uniunii Europene (tabelul 3).

Tabelul 3: Evoluţie acciză 2007-2010

Produse energetice UM 01.2007 07.2007 2008 2009 2010
Benzina cu plumb tona 547,00 547,00 547,00 547,00 547,00
1000 litri 421,19 421,19 421,19 421,19 421,19
Benzina fără plumb tona 425,06 425,06 425,06 436,00 452,00
1000 litri 327,29 327,29 327,29 335,72 348,04
Motorina tona 307,59 307,59 325,00 336,00 347,00
1000 litri 259,91 259,91 274,625 283,92 293,215

Şi o comparaţie a ponderii accizei în preţul carburanţilor în UE 27 (tabelul 4):

Tabelul 4: Ponderea accizei în preţul carburanţilor (UE27) în 2009

Acciza în preţ % TVA
Austria 43% 20%
Belgia 46% 21%
Bulgaria 46% 20%
Cipru 52% 15%
Cehia 45% 19%
Danemarca 43% 25%
Estonia 47% 18%
Finlanda 50% 22%
Franţa 40% 19,60%
Germania 40% 19%
Grecia 51% 19%
Ungaria 48% 20%
Irlanda 45% 21%
Italia 44% 20%
Letonia 53% 18%
Lituania 48% 18%
Luxemburg 50% 15%
Malta 52% 18%
Olanda 44% 19%
Polonia 48% 22%
Portugalia 46% 20%
România 53% 19%
Slovacia 39% 19%
Slovenia 40% 20%
Spania 51% 16%
Suedia 40% 25%
Marea Britanie 34% 17,50%







Ultima modificare a paginii: 30.06.2010

x

Acest site foloseste cookies pentru stocarea diferitelor informatii utile navigarii. Prin continuarea utilizarii site-ului, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Afla mai multe detalii